100 de ani de la unirea Bucovinei cu Ţara, sărbătoriţi de Academia Română la Suceava

Conducerea şi membri ai Academiei Române vor fi prezenţi vineri, 16 noiembrie 2018, la Muzeul Bucovinei din Suceava, pentru a celebra împreună 100 de ani de la unirea Bucovinei cu România. Evenimentul va fi onorat la cel mai înalt nivel de către membrii Biroului Prezidiului Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, preşedinte, acad. Răzvan Theodorescu, acad. Victor Voicu şi acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreşedinţi. Vor participa de asemenea acad. Eugen Simion, preşedinte al Secţiei de filologie şi literatură, acad. Dorel Banabic, preşedintele Secţiei de ştiinţe tehnice, acad. Constantin Toma, profesorii Ionel Cândea, Constantin Zălinescu şi Sergiu Nedevschi, membri corespondenţi ai Academiei Române.

Manifestarea este organizată de Muzeul Bucovinei şi Consiliul Judeţean Suceava, în parteneriat cu Academia Română. Coorganizator: Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava.

Sesiunea solemnă va avea loc la Muzeul de Istorie din strada Ştefan cel Mare, nr. 33, cuvântul de întâmpinare fiind adresat de dr. Constantin-Emil Ursu, director general al Muzeului Bucovinei, iar Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, va rosti un cuvânt de salut.

Lucrările sesiunii omagiale vor fi deschise de preşedintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop. În cadrul evenimentului vor susţine prelegeri: acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, prof. Alexandrina Cernov, Universitatea din Cernăuţi, şi scriitorul Vasile Tărâţeanu, ambii membri de onoare al Academiei Române şi fondatori ai Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi. De la Chişinău va fi prezent acad. Viorel Prisăcaru, membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Va lua de asemenea cuvântul prof.univ.dr. Ştefan Purici, prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava.

Bucovina de Nord va fi reprezentată la evenimentul de la Muzeul Bucovinei din Suceava de o delegaţie românească alcătuită din 12 membri de la Cernăuţi.

Pe data de 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, organ format din reprezentanţii aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Ducatul Bucovinei, imediat după înfrângerea şi destrămarea Austro-Ungariei la sfârşitul Primului Război Mondial, vota în unanimitate unirea cu Regatul României.

În Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, Congresul General al Bucovinei, sub preşedinţia lui Iancu Flondor, decreta: „Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a Ţării şi fiind învestit singur cu puterea legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale, hotărâm: unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României.

„Congresul a trimis o telegramă omagială regelui Ferdinand I, numit „Rege şi Domn Liberator şi Purtător de grijă al Bucovinei”, iar Iancu Flondor venea la Iaşi, în fruntea unei delegaţii de 15 bucovineni, pentru a prezenta autorităţilor române mesajul unirii Bucovinei.

Actul unirii va fi ratificat de către regele Ferdinand în 18/31 decembrie 1918, prin decretul nr. 3744, publicat în „Monitorul Oficial” o zi mai târziu. Iancu Flondor şi Ion Nistor vor fi numiţi miniştri secretari de stat fără portofoliu în guvernul central.

În anul 1919 începea procesul diplomatic de recunoaştere a făuririi României Mari pe baza tratatelor internaţionale. Chestiunea Bucovinei va fi prezentată şi susţinută pe 1 februarie 1919 de către prim ministrul Ion I. C. Brătianu la Conferinţa de pace de la Paris.

Biroul de presă al Academiei Române

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.