170 de ani de la Marea Adunare Națională de la Blaj

În urmă cu 170 de ani, la Blaj, avea loc unul dintre cele mai importante evenimente din istoria națiunii române. Adunarea Națională din 3-5 mai 1848 a fost momentul în care românii din Transilvania și-au afirmat dreptul la o existență națională liberă și independentă. Adunarea a  a fost prilejul afirmării unor eroi naționali, precum Simion Bărnuțiu, Timotei Cipariu sau August Treboniu Laurian. Tot atunci a început să fie remarcată figura unui tânăr avocat de la Tabla Regească din Târgu-Mureș, fost student la Cluj. Numele său era Avram Iancu.

În 3 mai 1848, la Blaj s-au strâns 40.000 de români. Inițial, autoritățile au decis ținerea a două adunări naționale separate: românii ortodocși să se întrunească la Sibiu, iar cei uniți cu Roma la Blaj. Însă atât episcopul greco-oriental Andrei Șaguna, cât și cel greco-catolic, Ioan Lemeni, au decis să organizeze o singură adunare, cea de la Blaj. Apoi, autoritățile au cerut ca la adunare să participe doar clericii. Însă nimeni nu a putut să stăvilească puhoiul de lume care s-a revărsat în Mica Romă de la confluența Târnavelor.

Inițial, adunarea națională trebuia să aibă loc în catedrala greco-catolică. Cum biserica era neîncăpătoare, mulțimea s-a strâns în piața din mijlocul Blajului. Nici aceasta nu a putut cuprinde mulțimea revărsată din toate colțurile Transilvaniei. Așa că oamenii s-au mutat pe un câmp de la marginea orașului, care de atunci poară numele de Câmpia Libertății. Aici, oamenii au depus jurământul de credință față de națiunea română și față de împăratul Austriei și au adoptat o declarație revoluționară în care stabileau libertățile naționale ale românilor, libertatea industriei și a comerțului, precum și libertatea presei.

Împăratul a fost de acord să fie ținute două întâlniri în funcție de religie, dar românii au decis că nu era nevoie de o astfel de separare. La locul adunării au fost trimiși doi comisari împreună cu o mică armată pentru a asigura ordinea. Aceștia au constatat după adunare că românii s-au comportat exemplar și nu a fost nevoie de vreo intervenție a forțelor de ordine. După ce românii transilvăneni întruniți la Blaj au declarat că sunt loiali Imperiului Austriac, au depus un jurământ în acest sens deși nu au fost obligați. Apoi au început discuțiile cu privire la problemele de interes național, în final adoptându-se petiția care a fost trimisă la împărat prin episcopul Andrei Șaguna.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.