LIFESTYLE, EDUCAŢIE/CULTURĂ

30 aprilie Ziua internaţională a jazzului

În noiembrie 2011, UNESCO a proclamat data de 30 aprilie Ziua internaţională a jazzului.

Muzica, de-a lungul veacurilor, s-a dovedit a fi un instrument puternic de comunicare. Atunci când ea izvorăşte din fuziunea mai multor culturi diferite şi creează o expresie armonioasă, care vorbeşte despre ele, devine desăvârşită. Jazzul se încadrează perfect în această categorie. Este un stil unic de muzică, care îşi are originea în sudul Statelor Unite, cu rădăcini şi în tradiţiile muzicale africane şi cu influenţe europene. El a devenit o formă de artă internaţională, care evoluează continuu, prin interpreţii de pe întreg globului care se inspiră din muzica ţărilor şi regiunilor în care se află.

Prima ediţie a Zilei Internaţionale a Jazzului a fost marcată de UNESCO şi Institutul Thelonious Monk de Jazz prin organizarea a trei concerte susţinute la Paris, la sediul mondial al UNESCO, la ”Congo Square” din New Orleans, locul de naştere al jazzului şi la Sala Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de la New York, concerte care au reunit artiştii de renume mondial.

La următoarele ediţii, în fiecare an, concertul „All-Star Global” a reunit artişti ai jazzului de pe tot mapamondul, promovând astfel dialogul între culturi şi diversitatea, libertatea de exprimare şi respectul faţă de drepturile omului. Ca o forţă unificatoare, jazzul sparge barierele şi creează oportunităţi pentru înţelegere reciprocă şi toleranţă.

Anul acesta este organizat concertul cu participare internaţională All-Star 2022, pe 30 aprilie, în care zeci de artişti celebri interpreţi de jazz, dar şi ai altor genuri muzicale vor evolua şi pot fi urmăriţi pe site-ul jazzday.com. Vor putea fi ascultaţi artişti vocalişti precum Shemekia Copeland, José James, Youn Sun Nah (Republica Coreea), Gregory Porter, Alune Wade (Senegal) şi Lizz Wright; pianiştii Joey Alexander (Indonezia), Helio Alves (Brazilia), Laurent de Wilde (Franţa), Hiromi (Japonia), Ray Lema (Republica Democratică Congo) şi Tarek Yamani (Liban); bateriştii Terri Lyne Carrington şi Brian Blade; basiştii James Genus, Marcus Miller şi Linda May Han Oh (Australia); saxofoniştii Ravi Coltrane, David Sanborn şi Erena Terakubo (Japonia); chitaristul Mark Whitfield şi trompetiştii Randy Brecker şi Jeremy Pelt, printre alţii. Ansamblului intermaţional i se vor alătura şi harpistul Edmar Castaneda (Colombia), percuţionistul Pedrito Martínez (Cuba) şi clarinetistul Kinan Azmeh (Siria).

La noi în ţară vor avea loc evenimente culturale în mai multe oraşe unde sunt invitaţi să participe atât artişti locali, cât şi din străinătate.

În timpul secolului al XX-lea, jazzul s-a dovedit a fi un limbaj universal răspândit de-a lungul continentelor, influenţând şi fiind influenţat de alte tipuri de muzică, îmbogăţindu-se mereu cu noi valenţe culturale. Sfidând orice definiţie, jazzul se exprimă în multe limbi şi a devenit o forţă unificatoare pentru adepţii lui, indiferent de rasă, religie, origine etnică sau naţională. Al 100-lea Congres al Statelor Unite a desemnat jazzul ca „o comoară naţională americană rară şi valoroasă” şi care, astăzi, aparţine întregii lumi.

În ţara noastră, între marii artişti ai jazzului se numără: Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Arthur Balogh, Lucian Ban, Liviu Butoi, Garbis Dedeian, Damian Drăghici, Vlaicu Golcea, Eugen Gondi, Imre Alexandru, Mihai Iordache, Alex Man, Elena Mîndru, Pedro Negrescu, Richard Oschanitzky, Anca Parghel, Sorin Romanescu, Harry Tavitian, Paul Weiner.