Ca dovadă că presiunea populară nu e niciodată inutilă, Iohannis anunță că nu mai candidează la parlament. Ducă-se!
A fost cea mai grotescă întruchipare a formei fără fond. A făcut tot ce nu trebuia și nimic din ce ar fi trebuit să facă. Și-a trădat de două electoratul de centru-dreapta, pro-UE și NATO.
A scos USR de la guvernare și a transformat PNL într-un breloc prezidențial, eternizându-l în alianța contra naturii cu PSD. A eliminat afectul anti-comunist (și travaliul memorial) deodată cu lupta reală contra marii corupții.
Proiectul său ”de suflet”, ”România educată”, s-a tradus prin regresul general al educației naționale și triumful nestingherit al imposturii academice.
S-a înconjurat de mediocrități obediente și a marginalizat elita intelectuală democratică, demonizată în stilul Antenei 3.
Prin inerția sa arogantă, lipsa de dialog cu societatea civilă, dar mai ales pentru că nu a făcut nimic din ce a citit pe prompter, lasă în urma sa un partid extremist eurosceptic, un liberalism de carton, o stângă populistă atotputernică și o comunitate națională dezgustată, din rândurile căreia se numără tot mai mulți români care părăsesc țara.
Nu mai are rost să pomenim obscena lui pasiune pentru lux pe bani publici, transformată de mult timp în folclor urban.
Nu știu cine va fi următorul nostru președinte, dar e clar că, în calitate de succesor, va avea enorm de multe de reparat și nu se va bucura de nicio perioadă de grație.
Teodor Baconschi
