Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, preşedintele IICCMER, Daniel Şandru şi reprezentanţi ai Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi ai Ministerului Dezvoltării şi Companiei Naţionale de Investiţii se vor întâlni, azi, începând cu ora 12, la sediul Primăriei Municipiului Râmnicu Sărat pentru evaluarea stadiului proiectului „Închisoarea Tăcerii” de la Râmnicu Sărat.
Proiectul Memorialului se va implementa prin investiţii ce însumează o valoare totală de 9 milioane de euro, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), urmând a se începe în primăvara anului 2023 pentru a se finaliza în 2026.
Închisoarea de la Râmnicu Sărat, denumită și “puşcăria izolării totale”, a fost una dintre cele mai dure închisori comuniste, pe alocuri depăşind, prin regimul sever aplicat, închisori precum cea de la Aiud, Gherla sau Suceava, aici murind peste 90% dintre deţinuții politici.
În 1938 au fost încarceraţi aici fruntași ai Mişcării Legionare, în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu. După 1945, tot aici au fost aduşi miniştrii Guvernului Antonescu, fruntaşi ai PNŢ, ofițeri ai armatei române și mari intelectuali ai țării.
Aici au fost izolaţi Vasile Luca, Titel Petrescu şi Lucreţiu Pătrăşcanu și tot aici au fost aduși de la Sighet, în 1957, Corneliu Coposu, Ilie Lazăr şi Ion Diaconescu, după cum, în 1963, murea în această oribilă închisoare Ion Mihalache, unul dintre conducătorii Partidului Ţărănesc, al Partidului Naţional Ţărănesc şi ministru, în mai multe rânduri.
Toți cei care ajungeau în acest iad carceral erau consideraţi „duşmani de clasă”, „bandiţi” şi „contrarevoluţionari”.
Închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost închisă, în mod oficial, în aprilie 1963.
