A doua ”revoluție fiscală” a unui guvern lipsit de viziune

Autor: Matei Dobrovie

Anul 2019 va aduce noi creșteri de prețuri, cauzate de politici fiscale defectuoase. Aflat în derivă financiară, guvernul PSD-ALDE vrea să-și consolideze bugetul prin taxe noi aplicate companiilor profitabile. Ordonanța lăcomiei guvernamentale a fost adoptată la sfârșitul anului 2018.

Nu grija pentru buzunarul cetățeanului este în atenția guvernului, ci încadrarea în ținta de deficit cu orice preț. Preambulul proiectului de ordonanță certifică faptul că bugetul are nevoie de surse noi de venituri, pentru ca deficitul să se păstreze sub limita de 3%. Nefiind în stare să crească gradul de colectare, eminențele cenușii din guvern vin cu taxe noi, deși au promis că nu o vor face.

Taxa pe lăcomie, taxa pe cifra de afaceri a companiilor din energie, comunicaţii şi jocuri de noroc, reducerea comisionului atribuit administratorilor de la Pilonul II de pensii sunt doar măsuri disperate luate pe ultima sută de metri de un guvern incompetent care nu a reușit încă să facă bugetul pe 2019.

Mulți specialiști au avertizat că populația va fi cea care va suporta efectele acestor taxări, pentru că ele se vor regăsi în facturile de plată ale consumatorilor finali.

După ce au realizat că termenul de “lăcomie” este interpretabil și ar putea fi atribuit chiar guvernului PSD+ALDE, aflat în goană disperată după bani, iată “taxa pe lăcomiei” se transformă în „taxa pe active”.

Începând cu 1 ianuarie 2019, băncile vor fi obligate să plătească o taxă pe activele financiare, dacă media trimestrială a ROBOR va depăși pragul de 2%. În acest context băncile vor folosi strategii noi pentru a nu li se diminua gradul de profitabilitate: condițiile de creditare se vor înăspri, masa de creditare se va reduce iar costurile vor crește.

Cei ce vor pierde vor fi cei care vor face împrumuturi, persoane fizice și juridice. Chiar și statul va suporta costuri mai mari pentru împrumuturile viitoare. Este posibil ca unele bănci să se retragă de pe piața românească, așa cum s-a întâmplat în Ungaria.

Inspirați de Budapesta

Guvernul Dăncilă s-a inspirat de la Ungaria lui Orban, care a introdus o taxă pe active în 2010, taxă ce a provocat pierderi mari băncilor timp de trei ani (2010 – 2012). Guvernul ungar a reușit să-și regleze astfel deficitul bugetar, dar consecințele negative s-au răsfrânt asupra populației, prin creșterea dobânzilor la creditare.
Și da, sunt investitori care au plecat din Ungaria: GE Capital și Bayerische Landesbank au vândut băncile locale către stat în 2014, iar în 2016, statul a preluat 30% din acțiunile Erste Ungaria.

În România banca cu cele mai mari active este Banca Transilvania, bancă cu capital majoritar românesc, urmată de BCR (membră a Erste Group) și BRD (deținută de Groupe Société Générale). Iată că taxa lovește și în capitalul românesc, nu numai în cel străin. Rămâne de văzut care vor fi strategiile pe care le vor adopta aceste bănci în România.

Matei Dobrovie este deputat în Parlamentul României, fost jurnalist şi specialist în politică externă

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.