Acordarea premiului Nobel pentru economie dezvoltării sustenabile în acest an ar trebui să trezească interesul decidenților noștri pentru mediu, inovațiile tehnologice, pentru grija față de generațiile viitoare

Autor: Andreea Paul

Calitatea mediului, capacitatea de a genera idei noi și inovații sunt factori de creștere economică pe termen lung. Încorporarea acestora în modelele de creștere economică sustenabilă au adus ieri premiul Nobel pentru economie profesorilor William D. Nordhaus şi Paul Romer. Care sunt implicațiile pentru România?

Economia și clima interacționează, iar modelul cantitativ pe care îl propune profesorul Nordhaus permite analiza impactului taxelor sau politicilor publice asupra mediului. Care autorități române sau institute românești de cercetare au aplicat sau măcar s-au gândit să aplice acest model bine-cunoscut pentru a fundamenta o politică publică românească sau consecințele acestora? 

Noua abordare interdisciplinară a economiei, ține de modelarea proceselor economice bazată pe științele aplicate – chimie, fizică și mediu. Acesta este semnalul pentru școala economică românească pe care îl dă Premiul Nobel pentru economie în anul 2018. 

Acumularea de idei și inovații, capacitatea de a genera invenții tehnologice sunt esențiale pentru bunăstarea unei națiuni pe termen lung. Profesorul Romer a pus bazele teoriei creşterii endogene (care se referă la factorii interni ai progresului economic) și a modelat rolul fundamental al acumulării și inovării tehnologice în creșterea economică. Reiau întrebarea: care autorități române sau institutele românești de cercetare au aplicat acest model, arhicunoscut până și studenților din anul I de la ASE, pentru a fundamenta vreo politică publică românească sau pentru a analiza consecințele vreuneia? 

Și apropo de importanța factorilor interni de creștere economică. Educația și cercetarea sunt grav subfinanțate și nedigitalizate la noi, mediul de afaceri face ce poate, iar instituțiile publice românești sunt în topul rușinii mondiale la achiziția de noi tehnologii – pe locul 133 în lume în 137 de țări analizate, conform Raportului Global al Competitivității 2017-2018. Iar în dezbaterile noastre publice găsim mult prea rar repere inovatoare și soluții cu privire la bunăstarea pe termen lung a românilor. 

În acest context, investițiile publice și private ar trebui să se orienteze spre noile tehnologii, mai prietenoase cu mediul și cu generațiile viitoare, mai puțin costisitoare decât ar părea la prima vedere, opțiune susținută cu toată energia și de comunitatea de profesioniști ai INACO. 

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.