La începutul anului 1918 situația politică și militară a României devenise foarte grea. Dezordinea din Armata Rusă, indusă de Revoluția Bolșevică, a pus Armata României într-un greu impas: pe de o parte, trebuia să facă față amenințării Puterilor Centrale, iar, pe de altă parte, trebuia să asigure o plecare cât de cât ordonată a soldaților ruși, care, părăsind frontul, pe alocuri, se dedau la jafuri, violuri, distrugeri. Serviciile de informații ale lui Mackensen erau la curent cu situația dramatică în care se afla România și, drept urmare, la 24 ianuarie, i-a telegrafiat lui Ludendorff, accentuând: „Acesta poate fi momentul potrivit pentru a obliga România să încheie pacea.”
La 20 februarie/5 martie, stil vechi, 1918, Constantin Argetoianu, ministrul Justiţiei în Guvernul Averescu, a semnat la Buftea, în casa lui Barbu Ştirbei, cu reprezentanţii Puterilor Centrale – Ottokar von Czernin, Richard von Kuhlmann, Talaat-Paşa şi N. Momcilov – Pacea preliminară de la Buftea, impusă României de Puterile Centrale, care se poate rezuma în următoarele puncte:
- România cedează Puterilor Centrale Dobrogea până la Dunăre;
- Puterile centrale se vor „îngriji” să întrețină pentru România o cale comercială la marea neagră prin Constanţa;
- România „acceptă în principiu” verificările cerute de Austro-Ungaria la graniță;
- România „acceptă în principiu” măsuri în domeniul economic „corespunzătoare situației”;
- România va demobiliza imediat cel puţin 8 divizii. Când se va restabili pacea între Rusia și România, restul armatei române va fi demobilizat în măsura în care nu va fi necesar pentru serviciul siguranței la granița ruso-română;
- Trupele române sunt obligate să evacueze teritoriile austro-ungare pe care le ocupă;
- Guvernul român se angajează să ajute la transportul trupelor Puterilor Centrale prin Moldova şi Basarabia spre Odessa;
- Guvernul român se angajează să-i concedieze pe ofiţerii Antantei care servesc în România.
( Glenn Torrey, România în Primul Război Mondial, Meteor Publishing, pag. 310 -311)
Cum se poate observa, condiţiile acestei păci preliminare erau foarte umilitoare pentru România.
Dar lunile următoare vor aduce o schimbare radicală a situației și România va declara război Germaniei, cu mai puțin de 24 de ore înainte ca armistițiul din Vest să intre în vigoare, alăturându-se, din nou, Antantei și reușind să-și atingă, mai apoi, principalele obiective pentru care intrase în război.
