Alegerile parlamentare (falsificate) din 1946. Pasul decisiv făcut de comunişti în preluarea puterii

Autor: Alin Seserman

Cine are impresia că libertatea cetăţenilor nu se mai poate pierde se înşală. Bunicii noştri au trăit anii în care libertatea le-a fost luată prin „alegeri libere”. România în anii interbelici era România de astăzi, cu magazine şi proprietăţi private, cu profesii liberale bine dezvoltate. Era o efervescenţă economică aşa cum se întâmplă astăzi.

Regimurile dictatoriale nu mai vin prin mari revoluţii, ele se instaurează încet, prin legi şi prin alegeri libere, dominate însă de absenteism şi mobilizare mare a claselor avantajate de aparatul de stat.

Cetăţenii nu pot duce lupte îndelungate pentru democraţie, iar de acest lucru, autoritariştii au profitat mereu.

Astăzi, România nu a fost departe de ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 70 de ani. Aceeași propagandă, același partid-stat care a acaparat puterea, resursele, presa și care a exercitat un control total în administrația publică.

Alegerile au fost amânate până la momentul în care comuniștii au fost siguri că pot controla procesul electoral. După instalarea guvernului Petru Groza, comuniștii au început marea epurare politico-administrativă şi în scurt timp au controlat funcţiile cheie şi au pregătit frauda din alegeri. Vroiau o legitimare publică şi au pregătit totul dinainte, inclusive rezultatul alegerilor, pe care l-au negociat direct cu ruşii, care au recomandat un rezultat în jurul a 70% din voturi pentru a avea credibilitate. PCR controla primăriile, prefecturile, iar mijloacele de comunicare în masă erau controlate de stat, prin coordonare propagandistică, cenzură și intimidare. Funcţionarii urmau directivele comuniştilor după epurările făcute de aceştia în toată administraţia.

În 1946 comuniştii au avut acces la rapoartele privind starea de spirit a populației și utilizarea măsurătorilor Gallup, iar serviciile de informații cunoşteau realitatea politică. Rapoartele precizau că partidul cu cea mai mare aderență populară era PNȚ.: „Luând fiecare organizație politică în parte, partidul cu influența cea mai mare în masse, în momentul actual, este partidul național țărănesc de sub șefia lui Iuliu Maniu, aceasta cu deosebire în Ardeal”.
Legea electorală A creat numeroase alte avantaje comuniștilor. Multe secții de votare au fost înființate în spații unde comuniștii puteau exercita control panoptic: în fabrici, unități militare, alte spații controlate de apropiați ai guvernului etc. Președinții secțiilor de votare au fost selectați dintre oamenii puterii sau dintre cei docili. În nenumărate cazuri, membrii comisiilor din secțiile de votare aparțineau doar formațiunilor guvernamentale.

Ca urmare, regele Mihai I a refuzat să semneze decretele-lege emise de guvern prin așa numita Grevă regală. Pe 8 noiembrie 1945, o demonstrație în sprijinul regelui, convocată cu ocazia zilei Sfântului Mihail, a fost reprimată de autorități. Decretând că evenimentul era nici mai mult nici mai puțin decât o tentativă de lovitură de stat, autoritățile au hotărât să deschidă focul asupra mulțimii adunate în fața Palatului Regal, ucigând până la 10 demonstranți.

Până la momentul alegerilor, Frontul condus de Groza fusese supus la numeroase presiuni pentru sprijinirea programului comunist, după o scurtă perioadă de conflict, datorată opoziției frontiștilor la programul declarat al comuniștilor pentru colectivizarea agriculturii. Încă de la începutul campaniei electorale, toate resursele statului au fost mobilizate în ajutorul BPD-ului.

Cu toate acestea alegerile au fost câştigate detaşat de partidul condus de Iuliu Maniu. Conform arhivelor PCR, în Transilvania, candidaţii PNŢ au obţinut peste 50% din voturi. În majoritatea judeţelor, comuniştii au inversat pur şi simplu datele, fiindcă în multe secţii ţărăniştii aveau peste 70% din voturi, chiar şi în judeţe cum e Argeş sau Dâmboviţa.
Românii au introdus în urnă ochiul însă după ”numărătoarea” voturilor a ieşit soarele (Ochiul era semnul electoral al PNŢ, iar soarele al comuniştilor).

În România începea instaurarea efectivă a comunismului.

 

 

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.