POLITICĂ, CULTURĂ

Alianța USR PLUS: 6 urgenţe naţionale, în ceasul al 13-lea, pentru Educaţia din România

Distribuire articol:

Astăzi este prima zi a anului şcolar 2020-2021. Profesorii din toată ţara s-au întors la şcoală şi au început ultimele pregătiri înainte de deschiderea probabilă a porţilor pe 14 septembrie.

Tot astăzi a avut loc o conferinţă de presă organizată de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, în urma căreia au rămas foarte multe întrebări fără răspuns: „Cum evităm aglomerările din şcoli?”, „Ce facem cu şcolile care nu au toalete?”, „Cum asigurăm tablete pentru toţi elevii în scenariul roşu?”.

Suntem în ceasul al 13-lea şi toţi actorii implicaţi în educaţia din România au nevoie de claritate şi predictibilitate pentru ceea ce va urma. De aceea, în spiritul binelui naţional comun, Alianţa USR PLUS somează autorităţile publice, atât cele naţionale cât şi cele locale, să colaboreze cu şcolile pentru rezolvarea următoarelor 6 urgenţe naţionale.

1. Crearea unui portal unic de informare şi comunicare către părinţi şi elevi.

Fiecare elev şi fiecare părinte are dreptul să înceapă şcoala având toate informaţiile necesare. Emoţiile începutului unui nou an şcolar în condiţii de pandemie sunt ele însele suficiente.

Astăzi, în conferinţă de presă Ministerul Educaţiei Naţionale a lansat portalul http://educatiacontinua.edu.ro/, în care apar mai multe ghiduri machetate de către Editura Didactică şi Pedagogică. Un astfel de portal ar fi putut fi realizat de către oricine. Informaţiile critice lipsesc din portal. Părinţii au nevoie de informaţii concrete despre şcoala la care învaţă copiii lor: câţi elevi sunt în fiecare clasă, câţi sunt în toată şcoala, câţi profesori are şcoala, care e nivelul de pregătire pentru începerea anului şcolar, ce condiţii de siguranţă sunt asigurate? Ministerul ar trebui să centralizeze aceste informaţii de la autorităţile locale în următoarele două săptămâni până începe şcoala.

Respectaţi emoţiile părinţilor!

2. Clarificarea cu exactitate a responsabilităţii fiecărui actor implicat astfel încât şcolile să aibă clare reperele şi limitele de competenţă în administrarea condiţiilor de desfăşurare a activităţii şcolare.

Ne bucurăm să asistăm la o dorinţă reală de descentralizare a deciziei, dar aceasta trebuie să fie previzibilă şi organizată, pentru a evita aruncarea de responsabilitate sau paralizia în cazul apariţiei unor focare de infecţie în cadrul şcolilor.

Pentru un părinte obişnuit, în contextul proximităţii alegerilor locale, strategia de delegare a responsabilităţii către primării şi consilii locale (lucru care în mod obişnuit ar fi fost apreciat), pare să fie o armă electorală ce dă primarilor în funcţie ocazia să pozeze în eroi care salvează comunitatea prin cheltuieli locale electorale.

Oferiţi libertate de decizie directorilor de şcoli şi profesorilor punând la dispoziţie un cadru clar de acţiune! Nu politizaţi deschiderea şcolii!

3. Asigurarea infrastructurii fizice şcolare necesare bunei funcţionări a şcolilor în scenariul verde.

Toate şcolile din România trebuie să fie dotate cu apă curentă şi toalete igienice, iar holurilor şi sălile de clase amenajate conform ghidurile emise de Ministerul Sănătăţii.

Responsabilitatea este a primăriilor şi a consiliilor locale care trebuie să urgenteze măsurile de amenajare şi investiţiile pentru ca 14 septembrie să găsească şcolile gata pentru a îşi deschide porţile.

Rezolvarea problemei şcolilor supra-aglomerate din marile oraşe ale ţării şi din Bucureşti este una extrem de importantă. Realitatea din şcolile publice aglomerate (cu peste 30 de elevi în clase şi învăţarea în schimburi) exclude posiblitatea deschiderii la 14 septembrie în scenariul verde dacă nu cumva au fost realizate măsuri majore: închiriere de spaţii noi cu ajutorul primăriei, amenajări de săli mari (săli de sport, săli de festivităţi, etc…), amenajări de pereţi şi panouri despărţitoare. Astăzi avem riscul ca multe şcoli din România să înceapă anul direct în scenariul galben, din imposibilitatea de a asigura condiţiile impuse de Ministerul Sănătăţii.

Şcolile aglomerate fac parte exact din comunităţile urbane cu risc ridicat de transmitere comunitară. O singură greşeală poate duce la mii de cazuri noi.

Protejaţi sănătatea copiilor, viaţa bunicilor însoţitori şi cea a personalului din învăţământ care participă la orele fizice!

4. Asigurarea stocurilor necesare de consumabile, produse de igienă şi măşti de protecţie.

Somăm autorităţile publice naţionale şi cele locale să garanteze în fiecare şcoală stocuri de siguranţă de măşti de unică folosinţă (pentru acoperirea situaţiilor accidentale în care atât masca purtată cât şi masca de rezervă din ghiozdan a elevilor suferă deteriorări), dar şi seturi de măşti din material textil care să poată fi distribuite gratuit elevilor care provin din familii ce nu pot asigura condiţiile de participare la şcoală.

Cea mai mare nemulţumire a părinţilor este dată de situaţiile în care aceştia trebuie să contribuie financiar la cheltuielile de clasă pentru igienă. Acest lucru este absolut inacceptabil. Autorităţile au obligaţia să ţină cont de caracterul gratuit al educaţiei naţionale şi să asigure din bugetul propriu stocurile necesare precizate pentru folosinţă conform ghidurile Ministerului Sănătăţii (dezinfectanţi de suprafeţe şi de mâini, săpun lichid, apă curentă, etc..)

Protejaţi viitorul copiilor care provin din medii defavorizate!

5. Securizarea necesarului de personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pentru toate unităţile şcolare.

Până la această dată există şcoli în care directorii încă nu ştiu pe ce colectiv profesoral se pot baza în noul an şcolar. Nu a fost încheiat recensământul cadrelor didactice care optează pentru pensionare sau concediu medical, iar în rândul cadrelor didactice există numeroase voci care îşi anunţă imposibilitatea medicală (probată de documente) de a accepta riscurile de intrare în colectivitate.

Anul acesta personalul didactic şi auxiliar, dar şi cel nedidactic – cu precădere personalul de curăţenie – este vital în asigurarea condiţiilor de desfăşurare a şcolii.

Astăzi avem în România la nivel naţional peste 8,200 de cadre didactice cu vârste de peste 65 de ani, dintre care doar în Bucureşti lucrează peste 1,100 de educatori, învăţători şi profesori. Acestor cadre didactice li s-a transmis timp de 6 luni că sunt în segmentul de vârstă vulnerabil COVID-19. Este normal ca aceştia să opteze pentru scenariul predării de la distanţă. Retragerea lor anticipată şi definitivă din învăţământ ar putea vulnerabiliza structura consiliilor profesorale şi poate conduce la posturi neocupate şi goluri în predarea către elevi. În acest context este critică organizarea şcolii cu opţiunea pentru anumite cadre de predare exclusiv online.

Respectaţi sănătatea cadrelor didactice cu nivel ridicat de risc!

6. Asigurarea infrastructurii tehnologice şi digitale pentru scenariul învăţării la distanţă.

Fiecare copil are dreptul ca pe 14 septembrie să poată dispune de un echipament digital cu conexiune la internet pentru a putea participa la cursurile online dacă în anumite comunităţi scenariul impus va fi cel galben sau cel roşu.

Este critică grăbirea procesului de achiziţie a echipamentelor anunţate public: cele 250,000 de tablete prin achiziţia ONAC cu fonduri europene, cele 73,000 laptopuri prin programul Băncii Mondiale – ROSE având 1164 licee beneficiare, cele 400.000 de laptopuri prin Programul Operaţional pentru Competitivitate.

De asemenea, este critică verificarea a stadiului real de implementare a programului WIFI Campus (4.500 şcoli beneficiare), grăbirea implementării de platforme educaţionale unice la nivel de şcoală, precum şi formarea tuturor cadrelor didactice din sistem (peste 230,000). Cele 96,000 de cadre didactice anunţate astăzi în conferinţă de presă a M.E.C. reprezentând doar 41% din corpul didactic naţional. Şcolarizarea prin televiziune a profesorilor nu poate fi în nici un fel monitorizată, în schimb se pot construi parteneriate reale cu universităţi, specialiştii deja formaţi în programul naţional CRED, parteneriate cu societatea civilă şi mediul de afaceri).

Autorităţile trebuie să asigure şi camere de luat vederi (se pot utiliza cele existente de monitorizare a examenelor naţionale) şi mijloacele audio pentru transmisiunea live a lecţiilor predate la clasă atât pentru elevii care nu vor putea intra în colectivitate în noul an şcolar, cât şi pentru unităţile de învăţământ care vor funcţiona pe scenariul galben şi roşu.

Gestionaţi curajos investiţiile în digitalizarea educaţiei, ele pot rezolva pe termen lung probleme sistemice educaţionale!


Distribuire articol: