Apariție editorială de excepție. Victor Onișor – o monografie istorică dedicată unui mare patriot român

Anul 2019 aduce la lumină una dintre marile personalități ale Năsăudului: juristul, profesorul, traducătorul, culegătorul de folclor, omul politic, dr. Victor Onișor (1874-1932), cel care l-a impresionat adânc pe Iuliu Maniu: „Numele lui va rămâne etern întipărit în istoria reînfiinţării stăpânirii româneşti în Dacia-Superioară! Memoria lui o voi păstra cu sinceritate şi neştearsă recunoştinţă în sufletul meu ca a colaboratorului de frunte în opera de organizare administrativă şi de înstăpânire a ordinei civilizate în Ardeal şi Banat după război şi revoluţii!” (Patria (Cluj), nr. 97, 25 mai 1932, p. 9).

Volumul „Victor Onișor. Monografie istorică” scris de dr. Luminița Moga, cu un cuvânt înainte al prof. univ. dr. Mihai D. Drecin și o copertă realizată de Alin Maghiar, a apărut recent la Editura Canon. Are 314 pagini, este structurat pe 6 capitole și conține un set important de anexe ce privesc viața personală, studiile, activitatea profesională și extra-profesională a marelui patriot.

Un nume nou în istorie, ca în oricare alt domeniu al culturii scrise, se obţine greu, se plămădeşte cu efort, iar profesorul Victor Onişor nu face excepţie de la regulă.

Născut pe plaiuri năsăudene, în Zagra la 19 iunie 1874, fiul unei familii de ţărani fruntaşi, Ion şi Ana, student la Budapesta, dobândeşte o solidă formaţie intelectuală printr-un contact nemijlocit cu ştiinţa europeană, ajunge mai apoi avocat destoinic, profesor admirat de studenţi, un om politic important al Partidului Naţional Român. A debutat în viaţa publică încă de pe vremea studenţiei, în anul 1894, în momente de efervescenţă politică naţională pentru românii din Austro-Ungaria, participând la acţiunile prilejuite de evenimentul Memorandumului.

Personalitate marcantă a vieţii politice, militare şi culturale a Năsăudului, şi-a finalizat studiile la Budapesta în anul 1901 şi s-a reîntors la Bistriţa unde a profesat meseria de avocat. Pe lângă avocatură a îmbrăţişat cariera politică pronunţându-se cu vehemenţă împotriva pasivismului politic. A fost un membru marcant al Partidului Naţional Român din Transilvania, participând la alegerile locale din 1906, 1908, 1910 şi 1919.

Victor Onişor s-a pus în slujba poporului român, în special al năsăudenilor, apărând interesele lor în faţa sistemului juridic austro-ungar. Astfel, în anul 1903 va edita „Revista Bistriţei”, cu scopul de a aduna „pe toţi oameni de bine din împrejurimea aceasta doritori de progres şi concentrarea vieţii româneşti pe tărâm social, economic şi cultural”.

Declanşarea războiului mondial îl trimite pe Victor Onişor pe front, în campania militară din Italia şi Slovacia, ca ofiţer al armatei austro-ungare.

În toamna anului 1918 a reprezentat Năsăudul la Marea Unire, pe bază de credenţional, fiind o personalitate marcantă a momentului și comitatul Bistriţa-Năsăud la Marea Unire, cerând drepturi egale pentru toţi cetăţenii, convins fiind că neamul românesc va străluci peste toate neamurile. Soția sa, Maria, i se va alătura în calitate de delegată a femeilor bistrițene la Marea Adunare Națională, pentru inițiativa și faptele sale deosebite, cu precădere pentru organizarea și mobilizarea reuniunilor de femei în acțiuni caritabile și patriotice.

În anul 1919 a fost ales deputat de Năsăud în Adunarea Constituantă a României.

După realizarea dezideratului unităţii naţionale, în perioada 4 decembrie 1918 – aprilie 1920 a făcut parte din Consiliul Dirigent, fiind secretarul general al Resortului Afacerilor Interne, colaborator de bază al lui Iuliu Maniu.

După actul de Unire de la 1 Decembrie 1918, Victor Onişor a făcut parte din elita intelectualităţii, şi a fost chemat să preia o funcţie importantă în cadrul Consiliului Dirigent, fiind desemnat secretar general al Resortului de Interne. Această funcţie îi va permite să contribuie la organizarea administrativă a României Întregite, prin proiecte de legi, ordine circulare, regulamente publicate în Gazeta Oficială a Consiliului, absolut necesare în acel moment. A avut un rol decisiv tocmai datorită pregătirii sale ştiinţifice deosebite, precum şi a abilităţilor de bun organizator, fiind foarte meticulos. A organizat legislaţia privind funcţionarii publici, considerându-i decisivi în bunul mers al societăţii. Demne de menţionat sunt preocupările sale în domeniul administraţiei publice, modul în care a acomodat legislaţia Transilvaniei cu cea a Vechiului Regat. Fiind un specialist în dreptul administrativ, având funcţia de secretar al Consiliului Dirigent, a fost omul din umbra lui Iuliu Maniu, iar uneori chiar l-a înlocuit.

Experienţa practică dobândită ca avocat, interesul permanent pentru limba română, articolele publicate în gazetele locale şi naţionale l-au recomandat şi l-au impus în faţa Consiliului Dirigent. În perioada imediat următoare, în şedinţa din 22 septembrie 1919 – n.n., prin Ordinul 1512 a fost numit profesor titular la Facultatea de Drept a Universităţii din Cluj, începând cu data de 1 octombrie 1919.

Concomitent, Victor Onişor a fost preocupat de ortografia limbii române, de folclorul românesc, de traduceri. Astfel a publicat un volum de „Doine şi strigături din Ardeal” şi a tradus în anul 1897 romanul „Castelul din Carpaţi” al lui Jules Verne, atribuind nume românești personajelor, ceea ce va declanșa manifestarea unor proteste din partea criticilor vremii.

Pasionat de literatură, Victor Onişor a devenit el însuşi un personaj literar. Se pare că el este avocatul Victor Grofşoru din romanul „Ion” a lui Liviu Rebreanu. Scriitorul român, bun cunoscător al locurilor şi vieţii năsăudenilor, l-a prezentat pe avocatul Victor Onişor – Grofşoru aşa cum a fost în realitate.

Prin activitatea pe care a desfăşurat-o pe toate planurile, Victor Onişor a fost un nume care a ridicat zona Năsăudului în istoria Transilvaniei, imprimându-i pecetea Unirii şi a credinţei strămoşeşti. Curajul, sensibilitatea, inteligenţa şi pregătirea profesională temeinică l-au aşezat în rândul elitelor româneşti transilvănene moderne.

Mai puţin cunoscut în istoriografia românească de până acum, considerat un intelectual şi om politic „de pluton”, Victor Onişor face parte dintr-o pleiadă de specialişti şi oameni politici de certă calitate care au pregătit şi apoi au consolidat România Întregită. Această apariție editorială caută să-l aducă, din nou, în atenția culturală, politică și istorică pe acest mare patriot român care a înțeles să-și dedice mare parte a scurtei sale vieți propășirii neamului.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.