ACTUALITATE

Asociaţia Magistraţilor din România atac la ministrul Cătălin Predoiu

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), organizaţie neguvernamentală, apolitică, naţională şi profesională a judecătorilor şi procurorilor, declarată “de utilitate publică” prin Hotărârea Guvernului nr. 530/21 mai 2008 – cu sediul în municipiul Bucureşti, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, e-mail [email protected] -, reprezentată legal de judecător dr. Andreea Ciucă, în calitate de preşedinte interimar,

Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), organizaţie neguvernamentală, apolitică şi profesională a judecătorilor, cu sediul în municipiul Oradea, str. Bradului, nr.1, e-mail, [email protected] , reprezentată legal de judecător Florica Roman, în calitate de preşedinte,

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), cu sediul în cu sediul în Oradea, Parcul Traian nr.10, judeţul Bihor, e-mail [email protected] , reprezentată prin judecător Dana Gîrbovan, în calitate de preşedinte,

Asociaţia Procurorilor din România (APR), organizaţie neguvernamentală, apolitică, naţională şi profesională a procurorilor, cu sediul în municipiul Bucureşti, Bd. Libertăţii nr. 12-14, e-mail [email protected] , reprezentată legală de procuror Elena Iordache, în calitate de preşedinte,

transmit, următorul comunicat de presă:

Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a făcut, în fata Comisiilor reunite de specialitate ale Parlamentului României, o serie de afirmaţii prin care a dezinformat opinia publică
Ministrul Justiţiei, Cătălin Marian Predoiu, a făcut, în fata Comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului României din data de 18.02.2020, cu ocazia audierii pentru un nou mandat de ministru al justiţiei, o serie de afirmaţii nereale şi incomplete prin care a dezinformat şi manipulat opinia publică cu privire la probleme ce privesc sistemului judiciar din România.

În vederea corectei informări a opiniei publice şi a combaterii dezinformării cauzate de ministrul Cătălin Predoiu, pe probleme importante pentru statutul magistraţilor şi independenta justiţiei din România, subscrisele asociaţii – AMR, AJADO, UNJR şi APR -, aduc următoarele precizări faţă de o parte din declaraţiile nereale şi manipulatorii ale ministrului.

Referitor la avizul Consiliului Superior al Magistraturii privind Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, ministrul Predoiu a declarat: “Vă reamintesc că, atunci când s-a discutat proiectul de lege privind înfiinţarea SIIJ, Consiliul Superior al Magistraturii a dat un aviz negativ. Nu mai târziu de acum două zile, Consiliul Superior al Magistraturii a dat un comunicat, a emis un comunicat, prin care se pronunţa din nou în defavoarea secţiei. Vorbim de CSM.”

Ambele afirmaţii sunt false.

Prima afirmaţie, ca SIIJ a primit aviz negativ din partea CSM, este rostogolita repetat în spaţiul public şi, în ciuda precizărilor contrare făcute inclusiv de către CSM, este în continuare reluată, de fiecare dată, ca argument fals şi manipulator pentru desfiinţarea secţiei.

În fapt, avizul negativ al CSM l-a primit proiectul de lege iniţiat de ministrul Tudorel Toader, ce cuprindea înfiinţarea unei Direcţii de anchetare a magistraţilor pe model DNA, cu procuror şef numit politic. Acest proiect a fost abandonat, iar arhitectura instituţională a SIIJ este fundamental diferită de proiectul avizat negativ de CSM, cuprinzând garanţii de independentă, prin competenta Plenului CSM, consacrata de lege, în recrutarea numirea procurorilor în funcţii de execuţie şi de conducere la SIIJ, astfel cum a reţinut Curtea Constituţională. De altfel, competenta Plenului CSM, în acest sens, a fost expres salutată de Comisia de la Veneţia.

În ceea ce priveşte pretinsul comunicat al Consiliului Superior al Magistraturii prin care se susţine că acesta s-ar fi pronunţat în defavoarea SIIJ, acesta pur şi simplu nu există. Dacă ministrul Predoiu se referă la comunicatul Secţiei pentru Procurori a CSM din data de 17.02.2020, îi reamintim că, potrivit legii, magistraţii nu se limitează la procurori şi nici Consiliul Superior al Magistraturii nu se confunda cu Secţia pentru Procurori, iar ministrul justiţiei ar trebui să cunoască aceste realităţi ale sistemului judiciar.

Ministrul Predoiu a susţinut şi explicat declaraţiile secretarului de stat Lidia Barac, potrivit căreia “magistraţii oneşti nu au nevoie de SIIJ”, arătând ca: “până la urmă, un magistrat dacă este onest nu are a fi preocupat de faptul că există anchete judiciare în ceea ce îl priveşte. Asta a fost sensul celor spuse de doamna Barac. () Mi se pare exagerat să o puneţi în cauză pe doamna Barac, dacă am avea mai mulţi ca dânsa în minister nu ar fi rău deloc.”

Dacă ministrului Predoiu este de acord că afirmaţii de genul “un magistrat dacă este onest nu are a fi preocupat de faptul că există anchete judiciare în ceea ce îl priveşte” sunt adevărate, lansându-le fără rezerve, înseamnă că, pe acelaşi raţionament, pornind de la comunicatul Secţiei pentru procurori a CSM, prin care aceştia îşi exprima indignarea faţă de citarea a doi membri CSM în calitate de martori la SIIJ, respectivii procurori nu ar fi “oneşti”, din moment ce, în mod evident, sunt preocupaţi de o anchetă în curs şi fac publică această preocupare.

Revenind pe fond la afirmaţia ministrului Predoiu, magistraţii oneşti nu s-au preocupat de “anchetele judiciare în ceea ce îi priveşte” până când a ieşit la iveală modul abuziv în care DNA a condus anchetele contra multor colegi oneşti de-ai lor.

Magistraţii oneşti au realizat târziu – când o mare parte din rău, uneori iremediabil, era făcut – ca alţi magistraţi oneşti au fost anchetaţi pentru soluţiile pronunţate, că secretul deliberării era încălcat de procurorii DNA, ca alţi magistraţi oneşti au fost trimişi în judecată şi suspendaţi din funcţie pentru fapte nedeterminate sau pentru fapte ce nu exista ori pentru hotărârile date, ca alţi magistraţi oneşti au fost interceptaţi de procurorii DNA în timpul şi în legătură cu cauzele pe care le aveau de soluţionat, ca alţi magistraţi oneşti şi-au dat demisia din funcţiile avute pentru anchete ce priveau fapte care nu existau, ca alţi magistraţi oneşti au fost purtaţi în anchete penale, imaginea şi cariera fiindu-le terfelite, pentru că, apoi, instanţă să pronunţe hotărâri definitive de achitare.

Preocuparea magistraţilor oneşti pentru modul în care se derulează anchetele judiciare este mai mult decât legitimă, iar Hotărârea Plenului CSM 225/2020, prin care s-a adoptat raportul IJ privind Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenta DNA sau în legătură cu acestea, este plină de exemple concrete, punctuale, în acest sens, vizând anchete care au reprezentat presiuni la adresa judecătorilor şi procurorilor.

Toate numerele de dosare indicate în hotărârea CSM reprezintă situaţii ale unor magistraţi oneşti, anchetaţi abuziv de către DNA, iar a pretinde că acestea practic nu exista, aşa cum a făcut-o secretarul de stat Lidia Barac, susţinută de ministrul Predoiu, este o sfidare nu doar a acestor magistraţi, la nivel uman, ci şi o sfidarea a deminităţii profesiei, demonstrând dispreţul Ministrului Predoiu pentru garantarea independenţei magistraţilor.

“Nimic din ceea ce priveşte sancţiunile disciplinare aflate acolo în ordonanţa nu e diferit de ceea ce e deja în lege”, “acele principii din ordonanţă, repet, nu sunt cu nimic diferite de ceea ce există deja în lege”, a susţinut ministrul Predoiu, cu referire la OUG 23/2020.

Şi această afirmaţie este complet falsă, fiind surprinzătoare insistenţa cu care ministrul Predoiu a repetat-o în cadrul audierilor.

În realitate, abaterea disciplinară instituită prin OUG 23/2020 este fundamental diferită de cea prevăzută în Legea 303/2004. Astfel, prin prevederea din Legea 303/2004 (art. 99 lit. h), este sancţionată fapta culpabilă a unui judecător de a tergiversa judecata cauzelor, fapta constând în “nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile”.

De partea cealaltă, abaterea disciplinară împotriva judecătorilor reglementată intempensiv şi fără avize, prin OUG 23/2020, este mult mai strictă, fiind sancţionată simplă nerespectare a termenelor fixate de Guvern, independent de conduită judecătorului sau circumstanţele cauzei.

O asemenea prevedere încalcă fără precedent independenta judecătorului de caz, care nu mai are libertatea de a decide cu privire la necesitatea probatoriului sau măsurile ce trebuie dispuse, trebuind să se supună obligaţiilor impuse de Guvern prin ordonanţa de urgenţă.

Mai mult, Curtea Constituţională a stabilit deja, prin Decizia 45/2018, ca instituirea, ca abatere disciplinare, a depăşirii unor termene, fără a se avea în vedere conduita judecătorului, este neconstituţională.

Fie Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu nu cunoaşte jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia statutului judecătorilor şi procurorilor, nici măcar pe cea de dată recentă, fie dezinformează intenţionat opinia publică, promovând explicaţii pe care le cunoaşte ca fiind eronate. Indiferent de cauză, manipularea opiniei publice făcută de ministrul Predoiu este reprobabila.

“Am fost în şedinţa de Guvern în faţa unei decizii: fie să încerc să blochez cumva iniţiativa colegilor, provocată de moţiunea de cenzură, dar în acelaşi timp să pierd pentru sistemul judiciar câteva zeci de locuri de judecători şi mai ales de grefieri, foarte important acest lucru”, a explicat ministrul Predoiu susţinerea OUG 23/2020.

Informaţia oferită de ministrul Predoiu este, din nou, falsă deoarece prin OUG 23/2020 nu este suplimentata schema de personal cu NICIUN POST de judecător, iar posturile de grefier – “zecile” de posturi fiind în realitate 25 – urmează să fie suplimentate prin Hotărâre de Guvern. Mai mult, nu era nevoie de nicio ordonanţă de urgenţă pentru suplimentarea de posturi în instante, aşa cum fals susţine ministrul Predoiu. Art. 134 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară prevede că “numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”.

Ca atare, dacă Guvernul dorea într-adevăr să susţină efortul instanţelor pentru a asigura o judecată cu celeritate a cauzelor în domeniul achiziţiilor publice, putea suplimenta numărul de posturi atât pentru grefieri, cât şi pentru judecători prin Hotărâre de Guvern, fără a avea nevoie de o ordonanţă de urgenţă.

Despre comunicatul asociaţiilor AMR, UNJR, APR şi AJADO privind refacerea raportului MCV, ministrul Predoiu a declarat: “În ceea ce priveşte raportul MCV, fireşte că nu pot accepta ideea că într-un astfel de raport sunt date care nu corespund realităţii. Dar, de aici şi până la a trage o concluzie cu privire la o poziţie pe care trebuie să o aibă un minister e o cale lungă. Pe calea această lungă, asociaţiile respective trebuie să vină să dovedească exact ce anume şi din ce cauză a fost, mă rog, alterat, conţinutul raportului. () Eu invit asociaţiile să vină să spună ce instituţie, în ce contribuţie, în ce loc a relatat altceva decât e situaţia.”

Invitaţia ministrului Predoiu adresată subscriselor asociaţii de a dovedi erorile din raportul MCV arata dezinteresul ministrului faţă de acurateţea raportului MCV şi faţă de ceea ce au susţinut punctual şi argumentat asociaţiile profesionale. Dezinteresul vine în contextul în care, pe data de 30 octombrie 2019, asociaţiile profesionale care sunt acum “invitate” să aducă dovezi, au publicat un comunicat de presă prin care au arătat în mod clar că denunţă public neadevărurile flagrante din conţinutul Raportului final şi al Raportului tehnic al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), date publicităţii în 22.10.2019, neadevăruri care nu pot decât să îi revolte pe magistraţi, avocaţi, pe cetăţeni şi pe toţi cei care cunosc realităţile din justiţia din România. Aceste neadevăruri au fost prezentate în mod efectiv, cu trimitere la paginile din rapoarte în care neadevărurile/erorile se regăsesc şi cu expunerea argumentelor precise ce susţin punctul de vedere al asociaţiilor profesionale semnatare.

De asemenea, la 17 ianuarie 2020, AMR, UNJR, APR, AJADO au transmis ministrului justiţiei, ca răspuns la solicitarea acestuia, o analiză a rapoartelor MCV publicate de Comisia Europeană pe data de 22.10.2019. În preambulul analizei, asociaţiile profesionale au arătat că rapoartele analizate cuprind erori sistematice şi de o gravitate ce ar trebui să aibă ca efect invalidarea acestora, fiind demonstrate punct cu punct aceste erori/neadevăruri, în cuprinsul documentului trimis ministrului justiţiei.
Prin urmare, este absolut surprinzătoare invitaţia pe care ne-o adresează ministrul Predoiu de a dovedi exact ce e “alterat” în conţinutul raportului, câtă vreme exact acest lucru l-am făcut încă din luna octombrie 2019.

În ceea ce priveşte pretenţia de a spune exact ce instituţie a relatat “altceva decât e situaţia”, această solicitare este pur şi simplu sfidătoare, dat fiind că, încă din iunie 2019, am cerut Ministerului Justiţiei să ne comunice toate observaţiile/comentariile/informaţiile transmise Comisiei Europene, pentru a verifica acurateţea acestora, însă cererea a rămas fără răspuns.

Dar, pentru că ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a ridicat problema cauzelor erorilor din rapoartele MCV, îi reiterăm solicitarea de a face publice toate informaţiile şi documentele trimise de către Ministerul Justiţiei tuturor instituţiilor şi organismelor europene care au redactat rapoarte ce privesc sistemul judiciar în ultimii trei ani.

Subscrisele asociaţii vor întreprinde toate demersurile necesare pentru a le solicita oficialilor europeni să corecteze erorile din raportul MCV privind România, demers ce ar fi trebuit iniţiat sau măcar susţinut de oficialităţile romane, inclusiv ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu.

jud. dr. Andreea Ciucă jud. Dana Gîrbovan jud. Florica Roman

AMR UNJR AJADO

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

AddThis Sharing Buttons

Share to Pinterest