POLITICĂ

Bilanţul Guvernului după un an cu prim-ministrul Dăncilă: slăbirea justiţiei, îndatorarea românilor, instabilitate economică, bâlbe şi dezinformări; o pagină neagră din istoria Guvernului României

Bilanţul Guvernului după un an cu prim-ministrul Dăncilă: slăbirea justiţiei, îndatorarea românilor, instabilitate economică, bâlbe şi dezinformări; o pagină neagră din istoria Guvernului României

Deputatul european Siegfried Mureşan (PPE / PNL):

“Astăzi se împlineşte un an de când PSD a propus-o în funcţia de prim-ministru pe Viorica Dăncilă. În cele 365 de zile de la propunere, Viorica Dăncilă a dovedit tuturor românilor şi întregii Europe că este cel mai incompetent prim-ministru român de după 1989, dar şi unul dintre cei mai nocivi şefi de Guvern pe care i-a avut România în ultimii 29 de ani.

În primul rând, Guvernul Dăncilă a avut ca prioritate slăbirea justiţiei şi atacarea statului de drept. Revocarea şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii a atras îngrijorarea tuturor partenerilor europeni. De asemenea, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a propus şi adoptat modificări ale legilor justiţiei împotriva recomandărilor magistraţilor, ale partenerilor europeni şi ale Comisiei de la Veneţia – organismul competent a se pronunţa dacă un proiect legislativ respectă statul de drept. Aceste legi au dus la slăbirea justiţiei, iar Guvernul Dăncilă şi-a pierdut orice urmă de credibilitate în faţa partenerilor europeni.

Ca atare, în 13 noiembrie, Comisia Europeană a publicat cel mai dur raport privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) al ţării noastre de când am aderat la UE. La cele 12 recomandări care se regăseau în raportul MCV din ianuarie 2017, s-au mai adăugat încă 8 recomandări în care se cere, printre altele, suspendarea aplicării legilor justiţiei şi revizuirea acestor legi luând în considerare recomandările prevăzute în MCV, precum şi recomandările Comisiei de la Veneţia.

Tot Guvernul Dăncilă a ales să reacţioneze ca într-un regim nedemocratic şi a atacat cu bastoane şi gaze lacrimogene mii de protestatari care, la data de 10 august, militau paşnic tocmai pentru respectarea statului de drept şi a independenţei justiţiei. Din cauza acestor atacuri nejustificate, Parlamentul European a adoptat în 13 noiembrie o rezoluţie care condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a autorităţilor la protestele din 10 august 2018.

Dincolo de atacurile la adresa justiţiei, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a continuat cu măsurile populiste începute de precedentele guverne PSD – ALDE. Din cauza acestor măsuri în dezacord cu regulile economiei de piaţă şi din cauza lipsei reformelor structurale, prim-ministrul Dăncilă şi majoritatea PSD – ALDE au dus România la un prag de recesiune, încheind anul 2018 cu o un deficit de aproape 3%, deşi am avut o creştere de peste 4%. Această creştere este artificială, iar oamenii nu beneficiază de pe urma ei.

Aceste măsuri rele încalcă reguli ale Uniunii Europene. De aceea, Consiliul UE a transmis în decembrie 2018 o recomandare Guvernului Dăncilă, anume, ca rata nominală de creştere a cheltuielilor publice nete primare să nu depăşească 4,5% în 2019 pentru a se încadra în ţinta de deficit. Guvernul Dăncilă nu poate, însă, să se încadreze în ţinta de deficit fără măsuri drastice pentru că nu mai are bani de unde să acopere creşterile de salarii şi pensii din ultimii ani. Dacă Guvernul nu se încadrează în regulile europene, riscăm aplicarea de amenzi şi modificarea politicii de împrumut a Băncii Europene de Investiţii. În plus, creşterea deficitului înseamnă că Guvernul face datorii în numele românilor. Aceste datorii împreună cu dobânzile aferente vor fi plătite de noi şi de copiii noştri mult după ce acest Guvern nu va mai fi la putere. Nu este, deci, de mirare că Guvernul încă nu a publicat proiectul de buget pentru 2019. Caută să redacteze un buget în care să ascundă cât mai mult semnalele începutului de criză.

Un alt lucru grav este că toate aceste măsuri fiscale ne-au îndepărtat de aderarea la zona euro. Dacă acum doi ani îndeplineam 3 din cele 5 criterii principale privind aderarea la zona euro, acum mai îndeplinim doar 1 din cele 5 criterii.

Dincolo de bilanţul extrem de grav în justiţie şi economie, prim-ministrul Dăncilă s-a evidenţiat şi prin prestaţii ridicole pe plan intern şi extern. Partenerii europeni pe care i-a întâlnit şi-au dat seama, din primele minute ale discuţiei, că au de a face cu un prim-ministru comandat, care nu ia decizii de unul singur.

Nu a existat aproape nicio întâlnire bilaterală la care prim-ministrul Dăncilă să nu ne facă de râs. A uitat numele prim-ministrului Estoniei, a confundat oraşul în care se afla, Podgorica, capitala Muntenegrului, cu Priştina, capitala Kosovo, şi nu a mai ajuns la întâlnirea programată cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. A spus că vrea să reducă democraţia şi că ‘orice om îi este teamă de o plângere penală’. Sunt doar câteva exemple din o mulţime de bâlbe şi gafe ale acestui prim-ministru care, în doar un an de mandat, a adunat exemple de nepotrivire cu funcţia şi necunoaşterea limbii române cât toţi predecesorii săi la un loc.

Am fi putut spune că este doar un politician incompetent, naiv şi gafeur scos în faţă să ne facă să râdem în timp ce Dragnea conduce Guvernul după bunul plac. Dar nu este doar atât. Dovada că Viorica Dăncilă a fost întotdeauna pe deplin conştientă de acţiunile sale şi că şi-a asumat cu bună ştiinţă rolul de pion al lui Dragnea este discursul din plenul Parlamentului European din 3 octombrie. Atunci, prim-ministrul României a ales să mintă şi să spună că jandarmii au atacat în 10 august cu bastoane şi gaze lacrimogene doar protestatari violenţi. Asta deşi am văzut cu toţii la televizor cum jandarmii au atacat mii de protestatari paşnici.

Pe scurt, Viorica Dăncilă a ales să fie prim-ministrul preşedintelui infractor al PSD, Liviu Dragnea, în loc să fie prim-ministrul tuturor românilor. Ca prim-ministru pe durata primei Preşedinţii române a Uniunii Europene, Viorica Dăncilă avea obligaţia să reprezinte bine ţara noastră în Europa şi să fructifice oportunităţile care reies din această preşedinţie. Din cauza modului în care a condus guvernul în primul an de activitate, întreaga Uniune Europeană se întreabă dacă acest Guvern este capabil să conducă Europa timp de şase luni. Acest Guvern este izolat pe plan european, nu a obţinut nimic pentru poporul român în Europa. Ne-a îndepărtat de aderarea la zona euro, ne-a îndepărtat de aderarea la Schengen şi a transformat România dintr-un exemplu european privind lupta anticorupţie, într-un stat în care guvernul are ca prioritate slăbirea independenţei justiţiei.

După un an de mandat trebuie să tragem linie şi să spunem ‘nu’; ‘nu mai vrem încă doi ani cu Dăncilă în fruntea Guvernului’. Nu trebuie să ne fie teamă că această schimbare va afecta Preşedinţia română a Consiliului UE. Nu ar fi prima schimbare de şef de guvern sau de stat în timpul unei preşedinţii. S-a întâmplat în timpul preşedinţiei Cehiei din 2009, a Italiei din 1996, a Franţei din 1995 şi a Danemarcei din 1993, fără să se creeze blocaje instituţionale. Vom avea mai mult de suferit dacă toată preşedinţia română va fi condusă de un prim-ministru cu zero credibilitate în rândul partenerilor externi.”