Vineri, 14 mai 2021, ora 11, la sediul instituției Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud, a fost deschisă expoziția dedicată fenomenului emigrării în America la începutul secolului al XX-lea, expoziție care va putea fi vizionată până pe 1 septembrie, cu respectarea măsurilor pandemice.
Emigrarea a fost un fenomen amplu, cu multiple valențe: istorice, sociale și antropologice.
Pentru cei plecați, America reprezenta promisiunea unui trai mai bun, fiindcă principala cauză a emigrării era sărăcia. Zvonuri privind câștiguri substanțiale erau alimentate de cei care aveau interese în transport, dar și de cei care erau interesați în atragerea brațelor de muncă ieftine.
La început cei care au plecat nu s-au dus cu gândul de a rămâne definitiv, ci cu dorința unui câștig și apoi a reîntoarcerii acasă.
Odată ajunsi în America, majoritatea s-au transformat din agricultori în muncitori necalificați, încet-încet și-au constituit micro-comunități și și-au organizat societăți de ajutorare, și-au menținut legătura cu familiile de origine, pe care le susțineau, au facut economii și-și planuiau intemeierea de gospodării, fie in America, fie acasă în țară. Însă reîntorși acasă, ei se reintegrează rapid în comunitatea de origine, impactul câștigurilor bănești, a achizițiilor tehnice ale emigranților în satul de origine fiind unul minim.
În acest fenomen s-au încadrat și cei care au plecat din zona Bistriței și Năsăudului, fie că vorbim de români, sași, evrei sau maghiari. Numeroase mărturi ale traiul pe plaiurile americane se află în fondurile nostre documentare: „Prefectura județului Năsăud”, „Banca Aurora”.
„Şi-am plecat… spre El Dorado” este numele dat acestei expoziţii, ce poate fi vizitată până în luna septembrie, în care s-a folosit în special fondul documentar al fostei bănci „Aurora” din Năsăud, prin care cei plecaţi în Lumea Nouă trimiteau acasă bani către familie. „Sunt în jur de 60 de exponate – documente, file de cec, dar fondul documentar Banca „Aurora” are 40 de metri liniari, iar documentele referitoare la fenomenul emigrării sunt undeva la trei metri liniari. Avem peste 30.000 de file de document referitoare la acest fenomen, alături de corespondenţă sunt şi multe fotografii ale celor plecaţi în America. Le-am descoperit, nu ştiam de ele, pentru că acest fond documentar practic a fost luat la mână. Şi, atunci, fiecare piesă pentru noi a fost o surpriză. Am citit toate scrisorile, cu foarte multă informaţie referitoare la ce s-a întâmplat în America, despre fenomenul emigrării”,a declarat, pentru AGERPRES, şefa Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud, Cornelia Vlaşin.
