DIN TRANSILVANIA, ECONOMIC

„Ce facem cu 33 de miliarde de la UE?” Facem ca la Oradea. Din 3 lei investiţi, 2 sunt fonduri UE

Imediat după anunţul făcut de Comisia Europeană în privinţa alocărilor de fonduri din partea UE către ţările membre, au apărut zeci de postări şi articole care precizau că România va primii 33 miliarde euro. Europarlamentari şi politicieni se dădeau la întrecere în privinţa marelui anunţ. Din păcate nici ei n-au înţeles ce au votat.

1. România poate atrage până la 33 miliarde euro.

2. O parte sunt bani nerambursabili, o parte sunt credite.

3. Suma de 12 miliarde e contribuția României la UE în această perioadă.

4. Dacă nu se fac proiecte sustenabile, sumele rămân necheltuite, așa cum au rămas în ultimii 14 ani de când suntem membri UE. Pe infrastructura mare, autostrăzi, n-am atras nici un sfert din sumele alocate până la final de 2019.

5. România și-a pus piedici în atragerea de fonduri prin documentații complicate. E nevoie de o reformă în privința achizițiilor publice și a termenelor privind etapele de finanțare, începând cu ghidurile și terminând cu ultimele modificări în cadrul unor proiecte, recepțiile lucrărilor și plata facturilor.

Valoarea finanțării, a șaptea ca mărime din UE, ar putea să ajute România să rezolve problemele de dezvoltare devenite cronice, crede primarul orașului Oradea, Ilie Bolojan.

„Orice finanțare europeană a fost, este și va fi o șansă pentru noi. Nu am datele la nivel național, dar vă dau datele orașului Oradea. Gândiți-vă că din 3 lei investiți într-un an, 1 leu a fost din veniturile noastre, iar 2 lei au fost alocările europene. Doi lei din trei lei investiți într-un oraș, al zecelea oraș din România, au fost reprezentați de banii europeni. Ce am făcut într-un an, am fi făcut în trei ani fără acești bani europeni. La nivel de 10 ani, am făcut investiții cât s-au făcut în 30 de ani, e clar că alocările europene sunt o mare oportunitate pentru noi, atât pentru a rezolva deficite de infrastructură, pe care le avem acumulate cronic în ultimii zeci de ani, dar și pentru a dezvolta sectoare și pentru a încerca să facem o recuperare economică”, spune Bolojan.

Însă în opinia sa, este important ca banii de care va beneficia România să poată fi direcționați înspre acele domenii în care înregistrează cele mai mari întârzieri. Într-un interviu pentru Republica, primarul orașului Oradea afirmă că este nevoie de „alocări mai flexibile”, care să țină cont de „realitățile și problemele din fiecare țară”. Iar marea problemă a României este lipsa infrastructurii.

Ilie Bolojan spune că la banii din finanțarea preconizată pentru România ar trebui să aibă acces și autoritățile locale.

„20 de mari orașe din România generează două treimi din PIB-ul României și e nevoie de conectarea acestora la autostrăzi și la rețele de cale ferată, de șosele de centură, de drumuri de legătură dintre marile orașe și autostrăzi. Dacă ar fi gestionate aceste proiecte de orașe, activitatea companiei de drumuri s-ar putea concentra nu pe proiecte de mică anvergură, ci pe autostrăzi”, a declarat primarul orașului Oradea.

Potrivit acestuia, „ar fi benefic ca România să obțină o anumită flexibilitate a alocării acestor fonduri”.

„Cu siguranță, trebuie atacate toate domeniile, inclusiv componenta de digitalizare, partea de cercetare, partea de transferuri tehnologice. Dar este clar, cel puțin pentru mine, că deocamdată deficitul major pe care noi încă îl avem este pe partea de infrastructură. Aici ar fi nevoie de alocări mai flexibile, care să țină cont de realitățile și problemele din fiecare țară.

Nu în ultimul rând, partea de agricultură și de produse tradiționale poate ar avea nevoie de o alocare mai mare în sensul unor linii de finanțare care să se adreseze celor care vor să industrializate producția agricolă.

Fără o dezvoltare de acest tip e greu de presupus că produsele care se vând azi pe marginea drumului în niște forme improvizate vor ajunge într-un termen scurt pe rafturile marilor rețelelor de magazine. O anumită formă de stocare, de industrializare, care să fie încurajate prin proiectele care să fie direcționate prin această zonă ar face ca mulți oameni care astăzi fac o agricultură de subzistență să treacă la un alt nivel și să-și poată vinde produsele într-o formulă moderne”, este de părere Ilie Bolojan.