DIN TRANSILVANIA, EDUCAŢIE/CULTURĂ

Ce sărbătoresc maghiarii pe 15 martie?

Începând din 1991, Ungaria are trei sărbători naționale. Ziua Națională este 20 august, sărbătoarea Sfântului Rege Ștefan I, întemeietorul Regatului Ungariei. Pe 15 martie se serbează Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, iar pe 23 octombrie se comemorează Revoluția din 1956.

Maghiarii aniversează Revoluția din 1848-1849 pe 15 martie, dată la care s-a consfințit și apariția parlamentului modern a Ungariei.

Început în Franța, valul revoluționar din 1848 s-a răspândit în aproape toată Europa, inclusiv în Imperiul Habsburgic. Revoluţia Maghiară a început pe 15 martie 1848, cu evenimente sângeroase în Pesta şi Buda.

Revoluţionarii au prezentat o proclamaţie citită în 15 martie 1848:

“Ce doreşte naţiunea maghiară. Să fie pace, libertate şi înţelegere.

1. Dorim libertatea presei, desființarea cenzurii
2. Guvern independent în Buda-Pesta
3. Adunare Națională anuală la Pesta.
4. Egalitate în fața legii în chestiunile civile și religioase.
5. Gardă națională.
6. Plata dărilor de toți deopotrivă.
7. Desființarea iobăgiei.
8. Curte cu juri, pe baza egalei reprezentativități.
9. Bancă Națională.
10. Armata să depună jurământul pe Constituție, militarii maghiari să nu fie duși în afara țării, militarii străini să părăsească țara.
11. Deținuții politici de stat să fie eliberați.
12. Uniune.
Egalitate, libertate, fraternitate!

Demonstraţiile l-au forţat pe guvernatorul imperial să accepte toate cele cele 12 puncte ale actului revoluției.

Din cauza revoluției din Viena, austriecii au acceptat la început guvernul maghiar. Totuși, după ce revoluția austriacă a fost înfrântă și Franz Joseph I l-a înlocuit pe tronul Austriei pe unchiul său Ferdinand I al Austriei, el nu a mai recunoscut guvernul maghiar. Ruptura finală între Viena și Pesta a avut loc când mareșalului Lamberg i-a fost dat controlul întregii armate a Ungariei. Câteva zile mai târziu Lamberg a fost atacat și ucis la sosirea în Pesta de către o mulțime revoluționară, la care, drept răspuns, Curtea Imperială a ordonat dizolvarea guvernului maghiar, ca incapabil să păstreze ordinea publică.

Acesta a fost punctul de ruptură și începutul războiului între revoluționarii din Ungaria și trupele imperiale austriece, la comanda cărora a fost numit feldmareșalul Josip Jelačić (în locul generalului Franz Lamberg, care fusese asasinat).

Naționalismul radical al unor lideri revoluționari maghiari a provocat un conflict cu liderii românilor, sârbilor și croaților, care erau de acord cu revendicările sociale, dar care nu acceptau supremația maghiarilor. Astfel, revoluționarii maghiari s-au trezit prinși în patru războaie: unul cu austriecii la vest, altul cu croații conduși de banul Croației, mareșalul Josip Jelacic în sud, unul cu sârbii din Banat și altul cu românii din Transilvania, conduși de Avram Iancu. Chiar dacă de partea maghiarilor au luptat voluntari polonezi, germani sau italieni, soarta revoluției maghiare a fost pecetluită în 1849, când împotriva lor a intrat în luptă și armata țaristă. Liderii Revoluției maghiare au fost executați sau au fugit în exil.

Cert este că revoluția din 1848 reprezintă o luptă pentru libertate și emancipare atât pentru maghiari cât și pentru români. Așadar, debutul revoluției maghiare la 15 martie 1848 este pentru țara vecină una din cele trei sărbători naționale.