Autor: Valentin Naumescu
Înţeleg că USR declanşează o dezbatere internă şi apoi un referendum, întrebându-se dacă este un „partid de centru-dreapta modern” sau nu. Câteva comentarii şi sugestii.
În primul rând, este interesant şi mai puţin obişnuit ca un partid politic să se întrebe după mai bine de trei ani de la înfiinţare dacă este de centru-dreapta sau nu. De regulă, la partidele tradiţionale din Europa, membrii aderă în cunoştinţă de cauză la un partid, cunoscându-i de la început doctrina.
În al doilea rând, demersul de clarificare ideologică şi doctrinară al PARTIDELOR NOI din România este absolut inevitabil (chiar dacă se întâmplă cam… târziu), aşa cum am spus de nenumărate ori în articolele şi comentariile mele din ultimul an. Nu se mai putea continua în felul acesta confuz şi mixt, amestecând idei de dreapta cu idei de stânga, fără riscul de a deveni un PARTID POPULIST şi atât, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu Mişcarea de Cinci Stele în Italia. Deci, în principiu este un demers necesar şi binevenit, dar nu lipsit de RISCURI considerabile pentru unitatea partidului.
În al treilea rând, atenţie: ce se va întâmpla, să zicem, cu cei 49% care ar răspunde NU, în condiţiile în care 51% ar spune DA? Sau invers, ce se va întâmpla cu partidul şi conducerea lui, dacă răspunsul majorităţii membrilor este NU, nu suntem de centru-dreapta modern? Se intră într-un impas, într-un vid ideologic, se resetează partidul?
În al patrulea rând, întrebarea fiind cu da sau nu, ce ar înseamna Nu din perspectiva doctrinei USR? Că este automat de centru, de centru-stânga, sau de „centru-dreapta pe stil vechi”? Răspunsul „Nu” ar presupune deschiderea unei noi dezbateri, cu alte variante de răspuns.
În al cincilea rând, atenţie la inerţiile politice din România. După 1990 încoace, se pare că „centru-dreapta” a însemnat, într-o accepţiune superficială, „opus PSD” (respectiv opus FSN, opus PDSR). Total insuficient. Aşa cum PSD are puţine argumente pentru a se defini drept „centru-stânga” sau social-democrat.
Identificatorii doctrinari de CENTRU-DREAPTA presupun clarificarea legăturii ideologice a USR cu un set de principii, elemente şi valori specifice dreptei (conservatorismului), precum:
1. NAŢIUNEA
2. TRADIŢIILE
3. RELIGIA (ŞI ROLUL BISERICII)
4. ROLUL PREDOMINANT AL PIEŢEI, CAPITALISMULUI ŞI PROPRIETĂŢII PRIVATE
Dintre doctrinele conservatoare moderate occidentale, cele mai cunoscute sunt partidele creştin-democrate (USR?), liberal-conservatoare (cazul VVD din Olanda) şi bineînţeles partidele populare din PPE.
Nu este exclus ca, la capătul acestei consultări şi al referendumului, să asistăm la o restructurare importantă atât pe centru-dreapta cât şi ce centru-stânga, care să redefinească alianţele şi legăturile între PNL, PLUS şi USR sau ce partide noi ar mai putea apăra din zona deocamdată ceţoasă doctrinar a USR şi PLUS. Dar este foarte bine că începe, în sfârşit, acest proces de clarificare ideologică, doctrinară şi programatică! Felicitări pentru curaj! Succes! Nu o să fie deloc uşor acest proces în USR.
Dacă PSD va aluneca spre zona populismului iliberal şi eurosceptic, atunci s-ar putea ca locul social-democraţiei europene să fie ocupat de un partid nou, din cele existente sau care s-ar putea desprinde în urma referendumului din USR. O clarificare doctrinară nu i-ar strica poate nici PNL, chiar dacă „naţional-liberalismul” tradiţional al acestui partid justifică în măsură mai mare decât în cazul USR plasarea pe centru-dreapta, deşi şi PNL s-a trezit de câteva ori în ultimii ani cu poziţionări şi propuneri din zona stângii. Mai bine mai târziu decât niciodată. Să vedem ce iese de aici.
