DIN TRANSILVANIA, EDUCAŢIE/CULTURĂ

Cercetătorii UBB au analizat cum s-a dezvoltat din punct de vedere imobiliar zona metropolitană a municipiului Cluj-Napoca pe o perioadă de 20 de ani

Un grup de cercetători din cadrul Facultăţii de Geografie a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) a publicat recent un articol în jurnalul academic Applied Sciences. Articolul descrie un studiu inovator care a analizat modul în care s-a dezvoltat zona metropolitană a municipiului Cluj-Napoca din 2000 până în prezent, utilizând imagini obţinute prin sateliţi.

Dinamica accentuată a pieţelor imobiliare din ultimii 20 de ani a determinat ca o mare parte a teritoriilor din imediata vecinătate a marilor centre urbane să îşi schimbe categoria de utilizare a terenului, într-un ritm accelerat. De cele mai multe ori, utilizarea terenului se modifică în funcţie de cerinţele pieţei, terenurile predominant agricole fiind ocupate de construcţii cu funcţii rezidenţiale sau industriale. Identificarea acestor schimbări este o sarcină dificilă datorită eterogenităţii bazelor de date spaţiale care provin din diferite proiecte de dezvoltare imobiliară, astfel încât determinarea şi implementarea de noi metode de evaluare si monitorizare a schimbărilor modului de acoperire / utilizare a terenurilor sunt în prezent extrem de necesare.

Această lucrare prezintă o abordare metodologică inovatoare, bazată pe indici spectrali, urmărind cartarea rapidă a zonelor construite pe baza imaginilor satelitare Landsat-5, Landsat-7 şi Landsat-8. Abordarea descrisă în acest studiu diferă de alte metode convenţionale prin modul în care a fost efectuată analiza şi, de asemenea, prin indicii tematici utilizaţi în procesele de delimitare a zonei construite, urmând o abordare de tipul “via negativa”. Metodele, structurate într-un model relativ complex, bazat pe teledetecţie şi tehnici de analiză spaţială GIS, pot fi grupate în trei etape distincte. Prima etapă, care este axată pe prelucrarea prealabilă a datelor preluate prin teledetecţie (pre-procesare). A doua etapă, care implică calcularea indicelui normalizat de diferenţiere a vegetaţiei (NDVI), a indicelui normalizat de diferenţiere a corpurilor de apă (MNDWI) şi a indicelui de sol neacoperit (BI, eng. bareland); cu scopul de extragere a tuturor zonelor care nu sunt acoperite de vegetaţie, respectiv eliminarea din rezultatul obţinut a tuturor suprafeţelor acoperite de apă, pământ gol sau teren arabil necultivat. Rezultatul acestei etape este reprezentat de un strat tematic distinct care conţine doar zone construite şi alte terenuri asociate. Ultima etapă al modelului este reprezentată de validarea rezultatelor, operaţiune realizată prin mai multe variante, pe baza metodelor statistice şi, de asemenea, prin compararea directă cu realitatea din teren. În demersul acestei etape s-a obţinut un coeficient de validare care, în general, este de peste 85% pentru oricare dintre metodele de validare utilizate sau an de raportare validat.

Bazat pe analiza integrată a indicilor de teledetecţie, a zonelor construite pentru anii 2000, 2005, 2010, 2013, 2016 şi 2019 a fost identificată o dinamică puternică în ceea ce priveşte creşterea suprafeţelor construite, atât pentru ani consecutivi, cât şi pe întreaga perioadă de analiză. Analiza datelor cantitative obţinute din exploatarea bazelor de date digitale, rezultate din implementarea modelului propus, evidenţiază o dinamică foarte mare pentru întreaga perioada analizată (2000-2019) a teritoriului construit aferent comunelor Floreşti şi Apahida. Această dinamică poate fi explicată prin amplasarea celor două unităţi teritoriale pe axa de dezvoltare est-vest a oraşului Cluj-Napoca, axă dictată de morfologia locului care constituie coridorul râului Someşul Mic. Pentru municipiul Cluj-Napoca, se poate observa aceeaşi dinamică accentuată, realizându-se o creştere a suprafeţelor construite de la 11,13% în 2000 la 20,07% în 2019, ceea ce reprezintă aproape o dublare a suprafeţelor construite în perioada analizată

Procesul de validare a rezultatelor ne arată faptul că prin aplicarea acestei metodologii, cartografierea rapidă a zonelor construite este îmbunătăţită semnificativ comparativ cu metodele clasice în care se utilizează doar indici spectrali specifici, iar modelul prezentat, este adecvat pentru a fi implementat la o scară mai mare, în orice aplicaţie practică şi teoretică care vizează cartarea rapidă a zonele construite şi modelarea lor evolutivă.