OPINII

Clasa de mijloc, vertebrala noii societăți

În tot acest iureș socio-politico-economic, în care bombardamentul mediatic manipulator este omniprezent, societatea românească se îndreaptă spre o nouă etapă din istoria ei.

* Material de Dan Hodoș, moderator al Comunității Locale RO100 Pitești Inovator

Împărțiți în tabere și rulând opinii diferite, românii trec printr-o perioadă agitată, așa cum trec toată regiunea și întreg mapamondul.

În epoca postdecembristă, s-a cristalizat o categorie socială de care aveam atât de mare nevoie: clasa de mijloc. Atât de mult evocată ca lipsind din spectrul social, clasa și vârsta de mijloc devin ingrediente necesare ale evoluției. „Mijlocul“ e un segment important în textura socială românească actuală.

Crescuți într-o tranziție care i-a obligat să reușească, tinerii români s-au făcut mari. Au vieților lor, acum și aici, și le pasă. Le pasă pentru că sunt obligați să fie atenți și să se implice în viața „cetății“. Simpla grijă asupra vieții personale, de familie, nu mai e suficientă, lanțul care ne leagă pe toți fiind factorul principal care duce la conștientizarea nevoii de implicare.

Ei, oamenii de mijloc, au devenit activi și implicați. Și au venit la pachet cu principiile și cu valorile lor. Principii și valori coapte în zeci de ani de școală și muncă în țară sau în străinătate, într-o lume în schimbare care i-a făcut să fie pregătiți pentru viață.

Societatea a ajuns la răscruce, e într-o continuă schimbare.

În toată această perioadă, mulți au plecat și diaspora a crescut, iar țara s-a golit. Dar iată că, acum, mulți se întorc sau așteaptă momentul potrivit pentru a se întoarce. Iar cei care au rămas aici s-au educat și au ajuns să simtă că #Împreună pot să clădească o țară și societate așa cum își doresc pentru ei și pentru familiile lor.

Societatea abia acum se naște în România, acum începe să prindă contur și să-și formeze reprezentanții. Fără o societate civilă prezentă și activă, se pierde echilibrul. Arbitrajul civic este un ingredient absolut necesar în „viața cetății“, iar lipsa lui atrage derapaje care ne pot influența și afecta viața de zi cu zi.

Multe lucruri s-au schimbat în bine. Nu sunt un optimist, privesc doar cu realism și cu patriotism real lucrurile. Și observ că România a evoluat, așa cum era și normal. În bine s-au schimbat oamenii, orașele, percepțiile, ba chiar și comportamentul nostru.

Să luăm, de pildă, evoluția tehnologică, ce a impactat fundamental evoluția societății românești. Iar faptul că noi avem acces azi la informație este rezultatul acestor schimbări.

Avem valori solide, chiar dacă nu sunt mereu scoase în evidență. Una dintre ele e statornicia. Noi nu ne lăsăm pământul, suntem aici de peste 2.000 de ani, chiar dacă peste noi au trecut multe greutăți.

Avem o filosofie de viață simplă, puternic înrădăcinată în pământ și în suflet. E o concluzie pe care nu pierd ocazia sa o discut cu prietenii „occidentali“, cărora le amintesc că popoarele din estul Europei sunt unele dintre cele mai uniforme ca religie și origine etnică. Acest lucru se vede în gena noastră, pentru asta am inventat cuvântul „dor“.

Din păcate, însă, nu mereu suntem un popor vizionar. Planificăm viața pe termen lung, dar la nivel individual vrem „să ne căpătuim“, să avem realizări personale, dar nu extindem acest lucru la nivel colectiv, ca popor și ca țară. Ne mândrim cu cei care au reușit și ne mulțumim cu succese izolate.

E nevoie să avem o viziune strategică, pe termen lung, care să valorifice cât mai mult resursele de care dispunem. E nevoie să avem un spirit colectiv și unit permanent, nu doar patriotism izolat și punctual. E nevoie să ne identificăm și să ne reprezentăm conștiința de neam și țară declarat și asumat. Așa vom câștiga respect și vom prospera.

Noua clasă de mijloc intră în scena istoriei românești și își asumă acest rol, de a schimba România.