ACTUALITATE, EDUCAŢIE/CULTURĂ

Colegiul Medicilor din România nemulțumit de legea ce vizează profesia medicală şi funcţionarea CMR

Lege aflată în promulgare ce vizează profesia medicală şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România, realizată cu imixtiune şi fără consultarea Colegiului Medicilor din România

Legea transmisă spre promulgare a fost adoptată cu încălcarea principiului independenţei unei entităţi juridice, care ar trebui să se bucure de autonomie în modul de organizare şi funcţionare, iar prin modificările aduse componenţei Consiliului Naţional s-a creat inclusiv o imixtiune în modul de funcţionare a organizaţiei profesionale, care reprezintă toţi medicii din România.

Modificările legislative au fost făcute fără a se realiza un studiu de impact şi cel mai grav fără ca instituţia vizată de aceste modificări, Colegiul Medicilor din România (CMR), să fie invitată la consultări şi să se ţină cont de poziţia acesteia.

În acest sens, reprezentanţii CMR atrag atenţia că nu au ştiut şi nu au fost consultaţi cu privire la acest act ce vizează profesia medicală şi funcţionarea CMR.

Actul normativ aflat în discuţie, respectiv Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naţionale şi cu privire la măsuri fiscal-bugetare care în prezent se află în etapa de promulgare, conţine date ce vin în contradicţie cu alte prevederi ale Legii nr. 95/ 2006, respectiv cu prevederile art. 419, lit. a) din Legea nr. 95/ 2006 care conferă membrilor CMR dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale organizaţiei, subliniază preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Daniel Coriu.

Astfel, prin noile modificări în structura organelor de conducere ale colegiului teritorial, respectiv consiliul colegiului teritorial, alegerea membrilor se realizează pe specialităţi medicale; specialităţi chirurgicale; specialităţi paraclinice; medicină de familie, ceea ce reprezintă o segregare a membrilor CMR între specialităţi în cadrul corpului profesional. De exemplu, medicina de familie este o specialitate care, potrivit Nomenclatorului de specialităţi medicale, face parte din grupa specialităţilor medicale şi va fi izolată în condiţiile acestei modificări deşi este o specialitate medicală recunoscută în majoritatea ţărilor din UE (în 19 din 27 de ţări).

De asemenea, reprezentanţii CMR susţin că prin modificarea structurii consiliului colegiului teritorial unii membrii ai CMR sunt privaţi de dreptul de fi reprezentaţi, iar prevederile care le conferă dreptul de a alege şi a fi ales rămân fără efect, privându-i pe aceştia de drepturile legale. Prin segregarea în cele 4 specialităţi, medicii de medicină generală şi medicii cu competenţă limitată, deşi sunt membrii CMR cu drepturi depline, nu aparţin nici uneia dintre grupele de specialităţi definite în legislaţia în vigoare şi nu vor fi reprezentaţi în conducerea Colegiului şi nu vor participa la procesul electoral ca alegători sau candidaţi.

În ceea ce priveşte impactul noilor prevederi asupra modului de funcţionare al Colegiul Medicilor din România deşi potrivit art. 412, alin (4) din Legea nr. 95/2006 „Colegiul Medicilor din România cuprinde toţi medicii” segregarea între categoriile de medici în funcţie de specialitate va crea animozităţi, în special în ceea ce priveşte medicina de familie şi specialităţile medicale, fapt care va duce la lipsa unei reprezentativităţi reale şi proporţionale a corpului profesional. La nivel teritorial s-ar ajunge ca grupuri de specialităţi să fie excesiv reprezentate, iar altele nu vor mai fi reprezentate deloc sau reprezentate nesemnificativ, cu încălcarea principiului proporţionalităţii.

Din datele pe care le deţinem în sistemul informatic al Colegiului Medicilor din România la nivel naţional, potrivit segregării prevăzute de noile reglementări membrii se încadrează astfel:

– 46,17% din grupa specialităţilor medicale,
– 10,26% din grupa specialităţilor paraclinice,
– 19,15% din grupa specialităţilor chirurgicale,
– 24.42% pentru specialitatea Medicină de familie.

Faţă de aceste date, se constată că pentru 36 de judeţe fiecare grupă de specialităţi are sub 1.000 de membri. Astfel, repartiţia numărului de locuri în consiliul teritorial va fi inechitabilă, de exemplu medicii cu specialitatea medicină internă au o şansă mult mai redusă de a accede în Consiliul Colegiului teritorial având alocat acelaşi număr de reprezentanţi cu medicii din grupa specialităţilor paraclinice, fapt care constituie discriminare.

Un alt efect al segregării medicilor, potrivit noilor reglementări, va fi că sistemul medical din punct de vedere al profesiei nu va mai funcţiona ca un sistem unitar ci pe segmente, care vor aduce prejudicii majore profesiei medicale şi nu este exclus ca grupurile de specialităţi să dorească fiecare propriul Colegiu.

Disfuncţionalităţi în viitoarea funcţionare a CMR

Prin modificarea normei de reprezentare se constată că numărul de membri în Consiliile teritoriale va fi între 8-10 membri (8 membri în 36 de judeţe, 9 membri în 4 judeţe, 10 membri într-un judeţ), iar Consiliul Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti va avea 17 membri. Această reducere a numărului de membrii (aleşi pe cele 4 grupe de specialităţi medicale) va face ca aceste organe de conducere să devină nefuncţionale, deoarece dintre membrii Consiliului Colegiului teritorial sunt aleşi 5 membri în Birourile Consiliilor locale. Astfel, 5 membri ai Consiliului, din cei 8, vor deveni membri ai Biroului Consiliului teritorial.

Se constată că pentru cel puţin 40 de Colegii teritoriale din 42, membrii Biroului Executiv vor fi majoritari în Consiliile teritoriale, fapt care va suprapune rolul de organ de conducere între Biroul Consiliului şi Consiliul teritorial, astfel vor fi lăsate fără efect prevederile legale referitoare la: Adunarea Generală, Consiliul Colegiului teritorial, Biroul şi Preşedintele.

De asemenea, există riscul ca în anumite judeţe Consiliul să fie format din 6 membrii, în cazul în care membrii Colegiului care provin dintr-o grupă de specialităţi nu îşi depun candidatura. Evidenţiem aceste situaţii pentru că punerea în aplicare a noilor reglementări va conduce la situaţia în care unele Colegii teritoriale nu vor putea funcţiona deoarece există judeţe în care în grupa de specialităţi paraclinice sunt 19 membri (Călăraşi) sau 23 de membri (Ialomiţa), iar medicii înscrişi în aceste colegii nu vor fi reprezentaţi la acelaşi nivel cu colegii din alte judeţe, a declarat în urma discuţiilor interne preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof.dr. Daniel Coriu.

De asemenea, va fi practic imposibilă formarea comisiilor de lucru ale Colegiului teritorial din membrii aleşi.

În ceea ce priveşte constituirea Consiliului Naţional (CN), potrivit noilor reglementări acestea vor genera desfuncţionalităţi.

Astfel:
– Colegiile teritoriale sunt obligate să desemneze ca reprezentant în CN chiar preşedintele. Prin urmare, dispare elasticitatea prevăzută de legislaţia în vigoare , care permite ca în caz de imposibilitate de deplasare a preşedintelui, reprezentant în CN să fie delegat un alt medic decât preşedintele în urma unui proces electoral reglementat de lege. Această posibilitate a reprezentat un aspect pozitiv în funcţionare, permiţând eficientizarea activităţii CMR în ansamblul său.
– Se creează un organism hipertrofiat, Consiliul Naţional, care va avea un număr de aproximativ 67-69 de membri (faţă de 52 în prezent), care presupune cheltuieli mai mari dar şi dificultăţi în realizarea cvorumului, fapt care ar putea duce la paralizarea activităţii CMR, având în vedere faptul că 33 de judeţe vor avea ca reprezentant doar preşedintele.

Reprezentanţii împuterniciţi ai Colegiului Medicilor din România solicită o analiză riguroasă asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naţionale şi cu privire la măsuri fiscal-bugetare, trimisă spre promulgare.

De asemenea, menţionăm că s-au făcut demersuri pentru retrimiterea în Parlament a Legii deoarece modificarea legislativă va duce la disfuncţionalităţi majore în activitatea Colegiul Medicilor din România şi inegalităţi între membrii aceluiaşi corp profesional, fiind lipsită de claritate şi previzibilitate, condiţie obligatorie pentru orice normă legală.