ECONOMIC

Consiliul Concurenţei: Dezvoltarea economiei colaborative şi relaxarea condiţiilor de acces pe piaţă a furnizorilor tradiţionali de servicii vor conduce la îmbunătăţirea concurenţei

Pandemia de Coronavirus a demonstrat încă o dată că digitalizarea, creşterea importanţei platformelor, convergenţa tehnologică şi implementarea unor inovaţii reprezintă tendinţe actuale, care aduc beneficii majore economiei şi consumatorilor în ansamblu şi, ca urmare, se impune schimbarea abordării clasice de reglementare a unor sectoare.

Consiliul Concurenţei recomandă flexibilizarea reglementărilor în cazul pieţelor expuse la inovaţie (transport, turism, servicii financiare etc.), având în vedere, în primul rând, interesele pe termen lung ale consumatorilor. În acelaşi timp, însă, autoritatea de concurenţă consideră că aceste măsuri trebuie dublate de o relaxare a condiţiilor de acces pe piaţă a furnizorilor de servicii tradiţionali, ceea ce va genera creşterea gradului de concurenţă între prestatorii de servicii.

Consiliul Concurenţei a făcut aceste recomandări în urma derulării studiului privind Implicaţiile dezvoltării economiei colaborative asupra mediului concurenţial şi a politicii de concurenţă, finalizat în luna martie 2020.

“Economia colaborativă” se referă la acele modele de afaceri în care activităţile sunt facilitate de platforme, de tipul Uber sau Airbnb, şi care creează o piaţă deschisă pentru utilizarea temporară a bunurilor sau a serviciilor prestate, în cea mai mare parte, de persoane fizice.

Principalul avantaj al economiei colaborative este acela că permite o alocare mai eficientă a resurselor în economie, prin prisma utilizării acelor active neutilizate, aflate “în aşteptare” (autoturisme, proprietăţi imobiliare, capital etc.).

De altfel, dezvoltarea acestui model economic a condus la crearea de locuri de muncă, determinând totodată beneficii substanţiale pentru consumatori, dar şi presiune concurenţială suplimentară asupra companiilor tradiţionale.

În acelaşi timp, însă, principalul risc din punct de vedere concurenţial îl constituie acumularea unui număr mare de participanţi din piaţă în cadrul unei singure platforme, ceea ce ar putea conduce la crearea unei poziţii dominante. În acest fel, s-ar limita concurenţa între platforme şi s-ar reduce stimulentele de intrare pe piaţă a unor noi platforme concurente. De asemenea, există riscul ca platforma dominantă să impună restricţii nejustificate furnizorilor de servicii.

Conform datelor obţinute în cadrul studiului, cererea pentru serviciile oferite prin intermediul platformelor colaborative a crescut constant în România.

Sondajele de opinie efectuate în cadrul analizei, la nivelul României, indicau capacitatea acestor modele de afaceri de a crea noi pieţe pentru serviciile oferite prin intermediul platformelor colaborative, prin activarea acelor furnizori şi consumatori ce nu ar fi apelat la serviciile tradiţionale.

Datele arată că 25% din persoanele care nu au furnizat servicii până în prezent se gândesc să le ofere ocazional în viitor prin intermediul platformelor colaborative. De asemenea, 31% dintre consumatori afirmă că au început să utilizeze anumite servicii de când acestea au devenit disponibile prin intermediul platformelor colaborative.

Principalul domeniu în care economia colaborativă a luat amploare este cel al transportului de persoane (ride-hailing), pe fondul reacţiei favorabile a consumatorilor atât la beneficiile noilor servicii, cât şi la mecanismul de solicitare a serviciilor de transport.

De altfel, serviciile de taxi care folosesc un mecanism de solicitare online, prin intermediul aplicaţiilor agregatoare, au înregistrat, la rândul lor, o tendinţă de creştere.

Studiul indică faptul că, înainte de pandemie, numărul de comenzi pentru serviciile de transport prin intermediul platformelor colaborative a crescut de aproximativ 30 de ori la nivel naţional în perioada 2015-2018, aproximativ 87% din numărul total de comenzi provenind din Municipiul Bucureşti.

De asemenea, datele indică faptul că, până în martie 2020, numărul total al şoferilor care-şi desfăşurau activitatea prin intermediul platformelor colaborative era mai mare decât cel al şoferilor de taxi ce foloseau aplicaţii agregatoare, începând cu anul 2017. Această creştere s-a înregistrat pe fondul popularizării şi extinderii teritoriale a platformelor colaborative, dar şi a faptului că numărul licenţelor de taxi este limitat la nivelul fiecărui oraş.

Un factor fundamental în dezvoltarea economiei colaborative este cadrul de reglementare a serviciilor oferite prin intermediul platformelor specifice.

Astfel, la nivel european, se observă că ţările în care reglementările privind noile modele de afaceri sunt mai puţin restrictive înregistrează o dezvoltare mai rapidă, comparativ cu acele pieţe unde platformele colaborative se află sub incidenţa legislaţiei serviciilor tradiţionale sau operează într-o zonă “gri” (nereglementată).

În România, demersurile de reglementare a economiei colaborative s-au axat în principal pe definirea condiţiilor de intrare şi de funcţionare pe piaţă a furnizorilor individuali de servicii, în contextul Legii privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto şi a două proiecte de lege, unul referitor la economia de acces, iar cel de al doilea fiind Legea Turismului.

Consiliul Concurenţei recomandă platformelor colaborative să menţină un rol neutru, transparent şi riguros în ceea ce priveşte moderarea recenziilor şi a sistemului de rating şi să intervină atunci când acesta scade sub o anumită limită, pe latura cererii sau a ofertei de servicii. Sistemele de rating trebuie să conducă la descurajarea comportamentelor dăunătoare din partea participanţilor la piaţă, la reducerea riscurilor care rezultă din asimetriile informaţionale pentru consumatori şi pentru proprietarii de active şi, în final, la asigurarea unor servicii de calitate.

Consiliului Concurenţei a demarat studiu, în anul 2018, pe fondul cadrului de reglementare insuficient adaptat noilor tendinţe de la nivel naţional şi global şi al impactului pe care noile modele de afaceri îl generează la nivelul pieţelor şi companiilor tradiţionale.

Această analiză a fost în atenţia Comisiei Europene, fiind menţionată inclusiv în Rapoartele de Ţară ale României, în contextul evoluţiei reformelor în domeniul competitivităţii şi investiţiilor.

Studiul privind Implicaţiile dezvoltării economiei colaborative asupra mediului concurenţial şi a politicii de concurenţă poate fi consultat pe pagina web a instituţiei: www.consiliulconcurentei.ro.