Cum se pot organiza alegeri anticipate?

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, la 11 octombrie 2019, că este în favoarea alegerilor anticipate, dar numai după alegerile prezidenţiale din noiembrie.

„Personal eu sunt în favoarea alegerilor anticipate, dar după prezidenţiale. Vreau să explic puţin de ce fac această remarcă. Constituţia României nu favorizează alegeri anticipate. Ele se realizează foarte greu şi numai cu acordul şi sprijinul concret al unei majorităţi. (…) Sunt dispus să mă implic, după alegerile prezidenţiale, într-o discuţie aşezată, onestă cu toate partidele politice, pentru a găsi cea mai bună soluţie”, a declarat şeful statului.

Alegerile parlamentare anticipate, care au ca efect scurtarea mandatului parlamentar, pot fi declanşate la iniţiativa preşedintelui României, în baza articolului 89 din Constituţia României.

Astfel, preşedintele poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Decizia preşedintelui de a declanşa alegeri înainte de termen este precedată de consultarea sa cu preşedinţii celor două camere şi a liderilor grupurilor parlamentare.

De asemenea, în cursul unui an, parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată şi nu în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă (art. 89, alin. 2 din Constituţie).

Pentru a se ajunge la o solicitare de învestitură în Parlament, Guvernul în funcţie trebuie să îşi dea demisia sau să fie demis în urma unei moţiuni de cenzură.

Ultimele alegeri parlamentare la termen au avut loc la 11 decembrie 2016 şi s-au desfăşurat în baza Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Legea 208/2015 prevede alegerea senatorilor şi deputaţilor prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, în baza următoarelor norme de reprezentare: un deputat la 73.000 de locuitori, un senator la 168.000 de locuitori (art. 5 din Legea 208/2015).

Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, pe fiecare circumscripţie în parte, sunt prevăzute în Anexa nr. 1 a Legii 208/2015.

Potrivit art. 5, alin. 7 din Legea 208/2015, în cazul alegerilor parlamentare anticipate se iau în calcul datele utilizate la ultimele alegeri parlamentare la termen.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.