EDUCAŢIE/CULTURĂ

De Ispas,la Năsăud-sărbătoarea străveche de pe valea Someşului

Sarbatoarea inceputului de vara isi gaseste si astazi o puternica rezonanta in randul locuitorilor de pe Valea Somesului. Cunoscuta in calendarul crestin ortodox sub numele de ” Inaltarea Domnului’’,ea a devenit si o ampla manifestare culturala cu denumirea “De Ispas la Nasaud’’.

Targul are o vechime considerabila si isi mai pastreaza inca rolul de mentinere a legaturii intre populatia din satele apartinatoare” Tarii Nasaudului’’, faciliteaza schimburile de produse si da prilejul oamenilor de a-si procura cele necesare muncii si traiului de fiecare zi.

Asezat la intersectia drumurilor care leaga Tara Maramuresului si Tara Moldovei de odinioara, Nasaudul primeste dreptul de a tine targ inca din anul 1765. De-a lungul soselei vechii asezari se insirau casele simple , de lemn , ale taranilor ,strajuite de cateva cladiri mai mari in care se aflau institutiile si cancelariile orasului. In centrul urbei, acolo unde se afla astazi parcul, era piata veche.

Aici se tineau in fiecare joi,  targurile saptamanale, cat si targurile anuale de tara. Din Zagra, veneau piuarii vestiti cu panura si toale de lana pe care le insirau pe gardutul ce imprejmuia troita vechii biserici. Taranii din Romuli si Parva aveau carutele pline cu dranite, iar iluanii si bargauanii aduceau scanduri. Cei din Chiuza, Sasarm ,Mintiu si Taure erau prezenti cu grau si porumb, iar cu rasaduri veneau sasii din Dumitra si Cepari , iar mai tarziu, cei din Mocod si Prislop. Astazi, mai toate satele de la Nasaud in jos, pe Valea Somesului Mare sunt adevarati cultivatori de legume  : Sasarm, Chiuza, Mocod, Nimigea, Mogoseni, Cociu si altele. Aproape ca toate rasadurile de primavara sunt asigurate pentru toata zona de acesti oameni harnici si priceputi in legumicultura.

In mijlocul targului se insirau cateva setre cu cofetarese care vindeau dulciuri si in special acele turte cu oglinzi pe care feciorii le dadeau fetelor de Ispas si cu ocazia altor targuri de tara. Nu lipseau nici renumitele preparate din carne, pregatite de asa-numitele” sfarnarite’’, acele femei din sat, atat de pricepute in arta culinara. Aici se serveau carnati, friptura, tocana, puse pe o frunza de varza sau direct pe paine.

Pe langa functia economica pe care o indeplineau in general toate targurile, cel de Ispas la Nasaud mai avea si o functie social- culturala, constituind un prilej asteptat cu nerabdare de tineri pentru a se intalni si eventual de a pune la cale viitoarele lor casnicii. O nota aparte a acestui targ o reprezenta petrecerea cu caracter popular care avea loc cu acest prilej.

Spre amiaza zilei, tinerii incepeau jocul intr-o neintrecuta veselie, intretinuta de muzicantii” tocmiti’’din timp de catre” cizesi’’. Se intreceau atunci ca intr-o adevarata competitie”ceterasii’’veniti din cele mai vestite comune. Fiecare organizator de grup cauta sa-si atraga cat mai multi tineri de partea sa. Jocul nu contenea, iar veselia si buna dispozitie punea stapanire peste intreaga atmosfera .

Era momentul cand fetele si flacaii faceau o adevarata parada a portului popular, intr-o splendida armonie cu jocul specific al acestei zone etno-folclorice. Petrecerea avea loc in asa-zisul “Loagar’’ (din nemtescul “lager’’), acolo unde se desfasura pregatirea militara a granicerilor, iar astazi se afla stadionul orasului.

Prefacerile social-economice din ultima vreme au adus insa si unele modificari in privinta fenomenului cultural al acestei minunate sarbatori.  Maialul elevilor care premerge sarbatoarea, valorifica frumusetea portului nostru popular, programele artistice sustinute de formatiile profesioniste sau de amatori,  concursurile de muzica populara pentru promovarea tinerelor talente sunt cateva puncte de referinta ale acestui minunat ” Festival al cantecului si portului popular’’, care atrage si alte valori de acest gen din mai multe judete din tara..

Astazi, sarbatoarea de Ispas coincide cu” Zilele Nasaudului’’, o superba manifestare culturala , aflata la cea de-a XII-a editie la care participa intreaga spiritualitate a acestui” Blaj al romanimii nordice’’ce pune in valoare tezaurul sau cultural, frumusetea launtrica a oamenilor de pe aceste meleaguri, arta, stiinta si puterea lor creatoare. Simpozioane, lansari de carte, expozitii de pictura, dezveliri de placi comemorative, cinstirea Eroilor, comemorari , intalniri ale scriitorilor, acordarea titlului de ” Cetateni de onoare’’, spectacole de gala si multe altele, sunt momente inaltatoare pentru orasul academicienilor, precum Inaltatoare este si Ziua Domnului.

Expresia “De Ispas la Nasaud’’a ramas inca vie in memoria oamenilor de pe aceste meleaguri si va continua sa fie o manifestare de suflet si de traditie in acest minunat colt de tara romanesc.