ACTUALITATE, ECONOMIC

Deficitul comercial din farfurie: Exportăm cereale și importăm produse alimentare de miliarde de euro

România importă cele mai banale produse alimentare, în timp ce exportă materii prime și animale vii. Adică trimitem animale vii și importăm mâncare gata făcută, trimitem bușteni și aducem mobilă. Raportul e nimicitor din orice punct de vedere. Practic e o condamnare economică a unei țări

Din cele 24 de clase, doar 4 au excedent comercial – toate ținând de zona de materii prime: fără excedentul de la cerealele brute, deficitul comercial al produselor agroalimentare principale s-a ridicat la 4,43 miliarde de euro, în 2019, din cauza deficiențelor structurale ale sectorului, potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Ecomomice, publicat de Editura ASE.

Cauza principală este „accesul dificil la tehnologia de producție ce are un cost ridicat”, spune studiul ASE – la care se adaugă faptul că nu sunt destule centre de colectare și depozite logistice, nici destule fabrici de ambalaje și „este necesară susținerea fermierilor români în vederea agriculturii de precizie”, bazată pe tehnologii moderne de dozare a îngrășămintelor și de monitorizare a stării culturilor.

Deficitul comercial pe toate cele 24 de clase de produse agroalimentare analizate (chiar și luând în calcul excedentul pe cereale) a crescut de la 1,088 miliarde de euro în 2015 la 2,474 miliarde de euro în 2019.

Cele 4 clase de produse care au înregistrat excedent comercial sunt: cerealele, semințele oleaginoase (ex. floarea soarelui), animalele vii și grăsimile și uleiurile vegetale și animale.

Cele mai mari diferențe între importuri (CIF) și exporturi (FOB) sunt la:

  • carne (713,9 milioane de euro),
  • fructe (592,7 milioane de euro)
  • preparate pe bază de cereale ( 504,6 milioane de euro).

Și lista continuă descurajant:

Prețul mediu pentru produsele exportate a scăzut între 2016 și 2019, în timp ce prețul mediu pentru produsele importate a crescut, potrivit studiului citat.

Din totalul deficitului comercial al celor 24 de produse, marile minusuri provin procentual din:

  • Clasa produselor din carne reprezintă 29%
  • fructele 24%,
  • preparatele din cereale 20%.
  • legumele – 17%
  • laptele, ouăle, mierea – 15%

Cel mai mare ritm de creștere anual a deficitului în cei 5 ani analizați, de 42%, a fost înregistrat la categoria peparate din carne.
Urmează clasa băuturilor alcoolice, cu un ritm mediu de creștere de 22% pe an și preparatele pe bază de cereale, cu o medie anuală de 16%.

Export de țară bananieră: materii prime și animale vii

Exportul de animale vii scade deficitul, prea puțin față de cât îl crește importul de carne.

Exportul de cereale este mare, dar importul de produse din cereale este scump.

„Importul semnificativ de produse procesate impactează cea mai mare parte a a comerțului internațional și genereaza un deficit mai mare decât cel total”, conchide studiul ASE, realizat o echipă de 7 cercetători coordonată de Simona Roxana Pătărlăgeanu, prodecanul Facultății de Economie agroalimentară și a mediului a Academiei de Studii Economice București.