Diaspora românească, marea resursă a ţării

de Alin Seserman

În ultimii trei ani s-a vorbit foarte mult de diaspora românească, s-au inițiat legi pentru a fi reprezentați mai bine, s-au realizat programe de finanțare pentru ca românii din afara țării să poată aplica. În urma alegerilor prezidențiale din 2014, autoritățile au văzut, cât de mult poate să conteze această mare comunitate a românilor de pretutindeni. În 1999 s-a constituit acest organism guvernamental, al românilor de pretutindeni, care urmărea menținerea relațiilor cu românii aflați în străinătate, însă nu putem spune că în toți acești ani i-am simțit foarte mult prezența. Românii aflați în afara țării au fost uitați de autorități. Avem doar estimări al numărului lor în diverse țări. Altfel, fiecare s-a descurcat cum a putut.

Numărul românilor plecați din țară este estimat în jurul a patru milioane de cetățeni. Un număr impresionant.  Doar în anul 2007 au plecat aproximativ o jumătate de million de români. În 2016 s-a realizat, poate, cel mai mult dimensiunea acestei mari comunități românești.

Sigur că principalul motiv al plecărilor a fost cel de căutare a unei vieți mai bune, însă și statul roman și-a împins încet, încet cetățenii spre decizia de a părăsi țara. Salariile mici, mizeria, corupția, lipsa de șanse, a competiției oneste, au fost principalele resorturi care au stat la baza deciziei. Sigur că fenomenul este întâlnit în majoritatea țărilor. E un proces normal care va exista întotdeauna. Mai important e cum gestionează statul acest lucru, cum îl poate chiar transforma într-un avantaj atât pentru el, cât, mai ales, pentru cetățenii săi. Astăzi realizăm, poate, mai mult decât altădată consecințele acestei mari migrații și totodată ce ar însemna dacă ei s-ar întoarce.

Astăzi statul român, autoritățile, cei implicați direct în decizii de la nivel local sau central pot motiva cetățenii să se întoarcă acasă. În acest moment s-au creat condițiile pentru o repatriere a românilor. Salariile în afara țării sunt mai mari, dar asta nu înseamnă neapărat că nivelul de trai este mai ridicat. Chiria mare, serviciile scumpe din alte părți, fac de multe ori ca banii câștigați să nu fie în fapt mai mulți decât ceea ce se câștigă în România. Adică 1200 de euro câștigați la noi în IT sau management, e de multe ori mai mult decât 1800 de euro în Finlanda sau UK. La fel putem discuta de constructori, instalatori, bucătari sau alte meserii. De asemenea, în administrația publică din țară, câștigurile sunt foarte mari. Sigur că avem și contraexemple, însă în acest moment în România există poate mai multe oportunități decât în multe alte țări. Pe fondul plecării, mulți străini au venit în România.  Mulți străini au făcut bani buni în România în ultimii ani. Să nu ne imaginăm că toți au venit cu milioane de euro. Unii au venit cu telefonul mobil și au reușit, fiindcă au simțit că în România sunt oportunități în domenii ca alimentație publică sau imobiliare.

Administrația românească nu conștientizează astăzi că diaspora este o bogăție în sine, ca agricultura sau turismul.

Din România au plecat tineri care s-au specializat în țări ca Germania sau Italia și care pot crește foarte mult nivelul țării. Orice echipă formată din patru tineri și nu numai tineri, dacă se întorc și își fac o companie de construcții, instalații, amenajări interioare, ateliere auto și multe altele, pot câștiga poate mult mai mult ca în țările unde lucrează ca angajați. E valabil și pentru bucătari sau alte meserii.

Dacă 1% din românii plecați s-ar întoarce și și-ar deschide o afacere cu cinci angajați, PIB-ul României ar putea crește impresionant, poate chiar cu 2%, ceea ce ar însemna miliarde de euro pentru țară anual. Să nu uităm că banii atrag alți bani.

De asemenea, putem impulsiona foarte mult economia prin promovarea țării de către diaspora. Astăzi, dacă fiecare român plecat ar convinge alte  trei persoane să-și petreacă câteva zile în țară, impactul economic ar fi uriaș.

Marele rol în tot acest proces de reîntoarcere a românilor acasă îl pot avea autoritățile. Prin crearea unei mari baze de date, cu informații despre toți cetățenii fiecărei localități, discuții cu ei, prezentarea oportunităților. Autoritățile ar trebui să știe unde lucrează românii, dacă aceste persoane nu sunt traficate. Astăzi statul roman nu știe de multe femei care sunt prizoniere, sclave chiar.

Românii, din 1947 au fost alungați din țară prin diverse forme. După 1990 lucrurile au rămas în mare la fel, au fost  ținuți la cozi la buletine, la vot, la vamă, peste tot.  Pe lângă asta cei mai mulți nu percep schimbările care totuși au avut loc, nu văd oportunitățile. Ei știu că se dă șpagă, că e multă birocrație, că a-ți face o firmă e un lucru complicat. Când vin acasă aud poveștile de rău, de multe ori spuse de cei care n-au reușit și tabloul prezentat este sumbru.

Cu toate acestea, ei se întorc mereu bucuroși să-și revadă țara. Mai trebuie ca statul să facă ceva concret pentru ei. Să-i informeze, să le arate posibilitățile, să le trimită cărți copiilor lor, să le ofere programe pentru vacanțele școlare, programe pentru copii talentați sau foarte buni la învățătură.

Fiecare primar al României ar trebui să organizeze o zi a diasporei românești pentru a le ști problemele și pentru a le prezenta oportunitățile dacă se întorc acasă.

Anul 2018 poate fi unul de răscruce pentru România. Unul în care România, statul roman poate reface acea legătură de încredere cu românii plecați în afară, prin astfel de acțiuni. Autoritățile trebuie să realizeze că au o datorie față de acești oameni și e nevoie de o acțiune patriotică. Statul român încă nu realizează că diaspora românească poate face în continuare foarte mult pentru țară. Că poate fi cel mai mare partener și investitor pentru România, iar noi (dar și ei), putem cîștiga enorm din reîntoarcerea lor acasă. Anul 2018, anul simbol al tuturor românilor, poate rămâne unul de referință pentru istoria țării. Se poate  realiza o nouă mare  Unire a românilor.

România trebuie să invite pe toți românii din lume să participe la Centenar.

A venit vremea reîntoarcerii, este mesajul pe care autoritățile trebuie să-l spună cu fiecare ocazie. Ar fi un act de reparare a multor nedreptăți.

articol apărut în august 2017

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.