DIN TRANSILVANIA, EDUCAŢIE/CULTURĂ

Direcţii strategice pentru cercetare-dezvoltare-inovare discutate în cadrul unei întâlniri găzduite de rectorul UBB

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prof. univ. dr. Daniel David, a găzduit vineri, 21 mai 2021, o întâlnire strategică între mediul academic clujean şi reprezentanţi ai conducerii ţării, temele abordate urmărind aspecte relevante pentru sistemul de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) din România.

La întâlnire au participat, din partea mediului academic, rectorii (reprezentanţii) universităţilor publice din Cluj-Napoca reunite în Uniunea Universităţilor Clujene, directorii de institute naţionale de cercetare şi preşedintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române (ca reprezentant al institutelor Academiei Române). Partea legislativă a fost reprezentată de Anca Dragu, preşedintele Senatului României, iar partea executivă de Ciprian Teleman, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, respectiv Sergiu Hossu, şeful Cancelariei Primului Ministru.

De asemenea, au participat secretari de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – Irina Alexe, Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării – Cristian Litan şi reprezentanta Departamentului pentru Românii de Pretutindeni – Oana Ursache.

În componenta executivă au fost analizate implementarea programului de guvernare pe partea de cercetare şi situaţia PNRR. Ţinta de a atinge 1% finanţare publică pentru cercetare în 2024 nu pare credibilă în acest moment, probabil şi ca urmare a pandemiei, de aceea este nevoie de noi analize şi angajamente. Finanţarea cercetării ştiinţifice în PNRR este subdimensionată, iar acest lucru trebuie corectat sau completat prin mecanisme diferite. Spre exemplu, reformele angajate de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării care nu vor fi prinse în PNRR vor trebui să primească ferm finanţare prin alte mecanisme sigure.

Evaluarea unităţilor de cercetare trebuie făcută transparent şi predictibil, cu criterii anunţate şi pilotate din timp, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării afirmând, în cadrul întâlnirii găzduite de UBB, că această etapă de pregătire nu poate fi mai scurtă de doi ani. Mediul academic a salutat focalizarea reformelor ministerului pe componenta de resursă umană, după modele internaţionale (ex. de tip ERC), precum şi angajamentul de a organiza predictibil şi sustenabil competiţii pentru finanţarea cercetării ştiinţifice. Formarea resursei umane va permite ulterior atât dezvoltarea şi exploatarea unor infrastructuri CDI care să aducă avantaje competitive, cât şi atragerea de fonduri din programele europene (ex. Horizon Europe).

În contextul pandemiei, relaxările ţintite în acest moment vor permite revenirea la scenariile clasice în educaţie, acest lucru fiind, desigur, condiţionat de continuarea implementării cu succes a procesului de vaccinare şi de neapariţia unor variabile majore noi, greu de anticipat în acest moment. În fine, aducerea “românilor de pretutindeni” de a studia în ţară este un lucru bun, dar universităţile româneşti trebuie să aibă o prezenţă activă şi acolo unde se află aceştia.

Pe componenta legislativă s-a discutat despre coerenţa legislaţiei care să încurajeze parteneriatele dintre actorii academici publici şi mediul privat şi în contextul scrisorii deschise a UBB, asumată apoi şi de Consorţiul Universitaria (https://news.ubbcluj.ro/scrisoare-deschisa-adresata-de-ubb-premierului-romaniei-florin-citu/).

De asemenea, pentru universităţi s-au analizat suportul şi necesitatea flexibilizării legislaţiei postpandemie, aspecte care vor fi detaliate în urma analizei Consiliului Naţional al Rectorilor din luna iunie (de la Cluj-Napoca) şi a Ministerului Educaţiei.

“Raportând populaţia academică la populaţia oraşului, Cluj-Napoca este municipiul cel mai colorat academic din România. Mai mult decât atât, sistemul public de CDI din Cluj-Napoca funcţionează destul de bine, cooperarea între universităţi şi institute (naţionale sau ale Academiei) depăşind competiţia. Acest lucru concentrează resursele academice şi dă forţă mediului academic clujean de a fi contributor la bune practici, care, dacă se doreşte, pot fi apoi generalizate în România prin intermediul celor care conduc politic ţara. Ca un fapt particular, mă bucur să văd focalizarea reformelor în cercetare în PNRR pe componenta de resursă umană, deoarece, aşa cum am spus în diverse contexte, nu pot avea loc dezvoltări inovative majore fără a avea ca prerechizite cele două componente: resursă umană de calitate şi stoc dinamic de cunoaştere avansată (generată practic tot de resursa umană de calitate)”, a declarat rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.