LIFESTYLE

Efectivele de lilieci din Peștera Izvorul Tăușoarelor s-au refăcut cu 55% față de sezonul 2017-2018

Recent, specialiștii din cadrul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, instituție care are în custodie Peștera Izvorul Tăușoarelor, au monitorizat efectivele de lilieci din această peșteră ce constituie situl de importanță comunitară ROSCI0193 Peștera Tăușoare. Potrivit site-ului Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, monitorizarea s-a făcut cu autorizarea Comisiei Patrimoniului Speologic, pe traseul Intrare-Galeria de Înaintare-Trecerea Cosmuța-Galeria Kilometru-Sala Muntelui.

,,După un declin evident al populației de lilieci după anul 2015 (constatat la nivel național și european), populația de lilieci care hibernează în Peștera de la Izvorul Tăușoarelor se prezintă în efective crescute cu peste 55%, față de sezonul 2017-2018. nAcest lucru se datorează implementării măsurilor de conservare a speciilor protejate, cuprinse în Planul de management (restricționarea numărului de vizite, reconfigurarea traseelor speologice pe galerii mai greu accesibile, dar care evită habitatul folosit de lilieci, reducerea portalului de la intrare cu două treimi și instalarea unei noi porți de restricționare a accesului în peșteră)” se arată în informațiile publicate pe site-ul Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

Peștera Izvorul Tăușoarelor se află în sud-vestul Munților Rodnei, la 950 metri în versantul stâng al Văii Izvorul Tăușoarelor  și este cea mai adâncă peșteră a țării noastre (461 metri).  Pe lângă adâncimea de neegalat în carstul românesc, Peștera Izvorul Tăușoarelor are câteva elemente cu valoare științifică deosebită. Acestea sunt: morfologia tectonică (galerii dezvoltate în fracturi preexistente carstificării), mărimea sălilor şi galeriilor (lăţime 5-8 m, înălţime 15-20 m), un sistem hidrologic foarte interesant (cu patru cursuri de apă subterană) prezenţa unui mineral deosebit de rar în peşteri, mirabilitul (ce se aseamănă cu o vată de zahăr),  a anthoditelor (,,floare de gips” ) şi a ,,bilelor de Tăuşoare” (sfere de calcar).

Cavernamentul peşterii este format din mai multe săli: Sala de Mese, Sala Muntelui, Sala Mare, Sala Urșilor, Sala Bilelor, de mari dimensiuni, legate între ele prin galerii: Galeria 700 (cu aspectul literi Z), Galeria Belgienilor, Galeria Gipsului şi Galeria de Înaintare. Peştera are două puncte terminus situate la capătul a două sorburi (Sorbul Nou şi Sorbul Vechi), inaccesibile omului, pe unde cursurile de apă dispar în subteran.

Peștera Izvorul Tăușoarelor este rezervație a Academiei Române (clasa A) și Sit Natura 2000, se află în custodia Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud și este interzisă turismului de masă.

,,Menționăm că accesul în peștera de la Izvorul Tăușoarelor este permis doar în condițiile legii. Intrarea peșterii se află într-un proces natural de incaziune (prăbușire), existând pericolul accidentelor subterane și al izolării speologilor în interiorul peșterii. Peștera de la Izvorul Tăușoarelor, precum și o suprafață de 190 de ha aflată în suprateranul ei, fac parte din rețeaua ecologică europeană Natura 2000 și reprezintă cea mai importantă cavitate carstică din Carpații Orientali, cu elemente de unicitate mondială și caracteristici aparte, un adevărat rezervor de informații științifice” arată site-ul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud (sursă foto), custodele peșterii.

Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni şi în aer liber

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.