OPINII

Egalitarismul

Autor: Adrian Papahagi
Egalitarismul nu ar trebui confundat cu simțul dreptății. Un muncitor bun și harnic se poate simți nedreptățit dacă este plătit la fel de mult ca un chiulangiu neîndemânatic; chiulangiul nu are de ce să se simtă nedreptățit dacă muncitorul vrednic primește mai mulți bani și recunoaștere, sau este promovat șef de echipă.
Egalitarismul e ideologia care îi tratează egal pe cei doi, ba chiar îi insuflă resentiment și ură neisprăvitului, dacă vrednicul e premiat.
Egalitarismul e resentiment, invidie, negare a talanților și a efortului, deci a harului, naturii, voinței, și în ultimă instanță a diversității și a vieții. Natura lui confiscatoare și nivelatoare îl predispune la tiranie și crimă.
Egalitarismul este confiscator. La proprietate se renunță doar voluntar, din filantropie sau ascetism, sau forțat, prin expropriere violentă. Primul tip de renunțare ține de sfera personală și nu are relevanță în discursul public, al doilea e totalitar și trebuie condamnat.
Egalitarismul (a nu se confunda cu egala demnitate a tuturor oamenilor și cu egalitatea în fața legii) este cea mai mare minciună a democrației. Egalitarismul comunist-socialist nu creează egalitate între oamenii mai puțin înzestrați și cei educați, harnici și onești, ci aduce cretinii și canaliile la putere, și marginalizează oamenii cumsecade. Egalitarismul comunist-socialist nu egalizează săracii cu bogații, ci îmbogățește escrocii și sărăcește întreaga societate.