Iluzia haiducului eficient

Autor: Anca Dragu

Să fure, dar să ne dea și nouă! Auzim des această replică, care ne poate șoca și revolta în același timp, deoarece descrie o toleranță potențială a oamenilor față de corupție. Totuși, istoria economiei a descris cu lux de amănunte influența corupției asupra economiilor unde ea se dezvoltă și efectul său dramatic: statele eșuate.

Furtul nu este tolerat într-o societate normală sau care tinde către normalitate. Nu există scuză pentru a-ți însuși banii publici, banii altora, banii oamenilor! La nivel individual, furtul de nevoie, de foame, a devenit istorie. Nici scenariile bollywoodiene nu au promovat furtul de nevoie, de foame, cum se întâmpla la sfârșitul mileniului trecut. Statul dezvoltă mecanisme transparente pentru a-i ajuta pe cei nevoiași, astfel încât sărăcia extremă și sărăcia sunt reduse, iar decalajele sociale sunt micșorate. Cel puțin așa sună politicile promovate la nivel național și internațional. La nivelul companiilor și al guvernelor s-au introdus criterii de transparență pentru a preveni anumite tipuri clasice de corupție, cum ar fi legiferarea în favoarea unui grup de interese, extragerea de rente și avantaje din instituțiile de stat sau introducerea de bariere discriminatorii.

Ineficiența produce sărăcie

Statul român este al doilea cel mai sărac stat din Uniunea Europeană, ceea ce ar trebui să îl facă și mai preocupat de eficiența cheltuirii banului public. Eficiența guvernării poate fi măsurată și prin calitatea investițiilor. În majoritatea statelor moderne planează suspiciuni de aranjamente financiare colaterale, între partenerii decidenți de la stat și cei privați, care execută lucrările. Lucrările sunt totuși executate, finalizate, iar suspiciunile sunt confirmate sau nu ulterior – aproape că nu mai contează pentru public. Confirmarea suspiciunilor rămâne o distracție oarecare, urmărită un timp scurt în presă.

Noi avem o tradiție recentă a abandonării strategiilor și a destructurării planurilor care nu aparțin aceluiași trib politic. În loc să plătească câte zece studii de fezabilitate greșite pentru zece spitale, guvernanții, oricare ar fi ei, ar trebui să alcătuiască mai bine un studiu bun pe care să-l implementeze. În loc să facă 20 de studii de fezabilitate care vor expira din lipsa resurselor financiare pentru implementare, autoritățile, oricare ar fi ele, ar trebui să investească mai bine într-un singur obiectiv. Achizițiile centralizate pot reduce costurile cu până la 20%, adică ar fi mai mulți bani pentru implementarea proiectelor. Contractul cu Bechtel pentru Autostrada Transilvania, de exemplu, a fost renegociat de multe ori până când prețul s-a înmulțit cu 6! Misterul acestei creșteri spectaculoase a costurilor poate fi descifrat ca studiu de caz, școală, pentru a nu eșua în alte asemenea proiecte. Dacă la început ne revolta creșterea prețului, acum ne revoltă că nu se construiește, indiferent de preț! Cu așteptările reduse la zero, este firesc să ne bucurăm când este refăcut un segment de autostradă care s-a surpat după prima utilizare!

În competiție cu șanse mici

Toate aceste nerealizări înseamnă pierderea competitivității pentru firmele românești. Iar competitivitatea depinde dramatic de calitatea infrastructurii, realitate demonstrată de alegerea Ungariei de către mari producători de automobile, după un raid inițial în România. Fără competitivitate, salariile în mediul privat au rămas mici, ceea ce atrage investiții cu rentabilitate scăzută. Creșterea salariilor la stat fără evaluări de impact ne-a adus inflație, rate mai mari la credite și un leu mai puțin valoros. Ieșirea din această buclă nefastă este investiția în educație, sănătate și infrastructură.

Radiografia performanței

Pentru a înțelege unde am ajuns după ani de subinvestiții și rafinarea birocrației comparăm indicele de performanță logistică (Logistic Performance Index, LPI1). Acesta este un indice compozit care permite comparația și ierarhizarea țărilor în funcție de șase elemente determinante pentru competitivitate: eficiența procesului de eliberare a documentelor vamale, calitatea infrastructurii de transport, ușurința de a organiza activitatea de transport la prețuri competitive, calitatea serviciilor logistice, capacitatea de urmărire a derulării lucrării, precum și timpul de livrare.

În 2018, România se situează pe locul 48 din 160 de țări, trei locuri mai sus decât în 2007. Indicatorii privind birocrația și calitatea infrastructurii sunt sub scorul general, compensați de valori mai bune ale indicatorilor din sfera mediului privat. În topul clasamentului competitivității se află Germania, Suedia, Belgia, Austria, Japonia, iar după noi se situează țări precum Croația, Coasta de Fildeș, Mexic, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Arabia Saudită etc.

Statele eficiente au un nivel redus al birocrației, care la rândul ei este prietenoasă, utilă pentru contribuabil și eficientă. În concluzie, fiecare leu furat sau prost administrat a fost luat din banii noștri, ai celor ce muncesc și plătesc impozite și taxe; a însemnat reducerea posibilităților de dezvoltare și de mai bine pentru toți, în favoarea bunăstării necuvenite a unui grup restrâns, preocupat acum obsesiv de rezolvarea propriilor probleme, fie că sunt financiare sau legale!

De ce ignorăm furtul

Poate că, în ciuda năstrușnicei zicale din folclor, furtul nu este tolerat, ci degrabă ignorat. Pe de o parte, sărăcia și lipsa de educație i-au făcut pe unii oameni să-și piardă reperele. Pe de alta parte, aroganța și cinismul constant al guvernanților i- au transformat pe mulți în spectatori pasivi. Umiliți și sărăciți, oamenii au început să își piardă încrederea în propriile forțe și să creadă că acești domni (și doamne) frumos îmbrăcați și ferchezuiți chiar fac parte dintr-o categorie intangibilă. Ei nu trebuie să ne dea nouă socoteală, deși sunt reprezentanții noștri, aleși de noi. Rămâne totuși întrebarea de ce unii politicieni ar putea avea un tratament preferențial, de ce au averi de nejustificat din câștigurile oficiale. Pe de altă parte, în mediile rurale, în multe zone, electoratul era sedus cu ofrande de mălai, făină, chiar câte o pufoaică sau cizme de cauciuc, dar numai înainte de alegeri. Desigur, oamenii speră că după alegeri aleșii vor repara drumurile astfel încât să nu mai fie nevoie de cizme de cauciuc. În zadar; după câțiva ani observă că așteptările erau iraționale și s-au ales totuși cu perechea de cizme de cauciuc – asta dacă mărimea a fost bună!

Apoi oamenii și-au dorit un spital la care să se trateze când sunt bolnavi. Nu mult, câteva zile până se pun pe picioare, că nu au prea mult timp de stat prin spitale! Nici asta n-a fost să fie, iar apoi au înțeles că nu mai sunt bani de spitale, iar angajații de acolo sunt la fel de săraci ca noi.

Unii politicieni au tot promis că fac drumul până la școala din satul vecin, că fac toaleta în școală, cu apă curentă, ca la oraș. Dar n-au fost bani, tot din vina oamenilor, că nu au plătit statului mai multe impozite. Ce nu făcea el, statul, dacă avea? „Bine măcar ca îi dă ăstuia mic un corn și lapte. Eh, laptele este acru uneori și cornul e cam tare, dar mai avem și pretenții când ne dă statul degeaba?”, spun oamenii. Uneori oamenii aud la televizor că era ceva în neregulă cu contractele astea pentru corn și lapte, dar preferă să ignore chestiunea.

Pensiile și salariile ni se cuvin, nu ni le dă guvernul, într-un semn de generozitate sau de simpatie. Dar pentru că de atât de multe ori ne-au fost refuzate drepturi elementare, am ajuns să ne bucurăm atunci când primim ceea ce este al nostru. La început am simțit ca pe un fel de mită, pentru a mai închide ochii la abuzurile aleșilor, apoi s-a transformat în recunoștință pentru ceea ni se dă, din generozitatea aleșilor. Educația, inclusiv educația civică, este «secretul» schimbării acestei atitudini. Dar pentru că un popor educat este un popor incomod, investițiile în educație întârzie să apară.

Articol preluat de pe site-ul reporter global.ro, cu acordul autorului.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.