Interviurile Nota BN. Alexandru Uiuiu despre cultură, Centenar și proiecte viitoare. FOTO și VIDEO

În zi de mare sărbătoare pentru credincioșii ortodocși și greco-catolici care prăznuiesc Floriile, iar pentru cei catolici și reformați care celebrează astăzi Învierea Domnului, publicația noastră Nota BN vă oferă un interviu cu scriitorul Alexandru Uiuiu.

M.S. Bună ziua doamnelor și domnilor. Ne aflăm la un nou interviu Nota BN, de această dată îl avem ca și invitat pe domnul Alexandru Uiuiu. Bună ziua, domnule Uiuiu! Alături de mine se află de asemenea colega mea Ramona Pop. Buna ziua, Ramona!

Domnule Uiuiu aveți o poziție publică, dar în același timp sunteți o persoană discretă…

 A.U. Poziția pe care o dețin presupune discreție tocmai pentru că domeniul în care activez, și anume cel al monumentelor nu necesită o oarecare expunere publică. Este un domeniul al trecutului, al timpului, motiv pentru care și intervențiile se fac în timp, cu discreție. Sigur că uneori apar și evenimente nedorite, situații în care trebuie sesizată presa sau trebuie să facem un pas în față. De exemplu, atunci când am editat prima hartă a monumentelor istorice a fost nevoie să invităm presa, evenimentul fiind însoțit de o conferință de presă prin care am informat lumea vis-a-vis de situația monumentelor istorice. Sau atunci când am solicitat întâlniri de lucru cu primarii din județ pentru a-i conștientiza de importanța monumentelor istorice. Aș asemăna ativitatea noastră cu activitatea celor care păzesc un tezaur, cei care trebuie să fie acolo, să fie prezenți și dacă nu se îmtâmplă nimic care să afecteze activitatea lor atunci este foarte bine.

R.P. Domnule Uiuiu, care este misiunea Direcției pentru cultură din județul Bistrița-Năsăud?

 A.U. Așa cum spuneam, misiunea acestei instituții este aceea de a garanta că monumentele istorice rămân neatinse. Fiecare comunitate, de-alungul istoriei și-a creat bunuri și valori. Corect ar fi ca respectivele comunități să aibă grijă de valorile și bunurile create, dar pentru că timpul, vremea aduce cu ea schimbări, modernizări asupra vechiului, iar noi suntem cei care trebuie să veghem la păstrarea unui echilibru între vechi și nou. Modernizarea cerută de comunitatea trebuie să se producă, dar nu cu prețul distrugerii vechiului. Modernizarea trebuie să adauge valoare nu să distrugă.

M.S. Domnule Uiuiu cum reușiți să vă gestionați timpul între serviciu, scrisul cărților, familie și copii și participarea la evenimente sau diverse alte activități?

 A.U. Încerc să îl împart cu grijă. Voi risca expunând acum o problemă filozofică, dar cred că noi toți avem o problemă cu timpul, el ne este deopotrivă prieten și dușman. Însă cu puțină minte ți-l poți drămui foarte bine astfel încât să îți faci și datoria de om și cea de profesionist. Trebuie să știm că există o disciplină care se numește ,,Managementul timpului” care explică foarte bine împărțirea timpului la serviciu se poate observa cât câștigăm într-o oră. Sunt multe pilde în acest sens însă morala este timpul trebuie împărțit în așa mod încât să nu îl irosim. De exemplu, atunci cînd discut cu un om de seamă consider că investesc în mine și cred că toți ar trebui să fim atenți să menținem echilibrul, dar cu toate astea timpul este stăpânul nostru.

 R.P. Revenim puțin asupra monumentelor și a clădirilor de patrimoniu, ar fi de tras anumite semnale asupra acestora?

 A.U. Da, sunt semnale de tras, iar noi facem asta, chiar discutam mai devreme cu colega mea Maria Onofrei că am trimis o circulară către toate primăriile din județ prin care le-am solicitat primarilor să se uite pe lista monumentelor, să știe ce monumente au, să acorde atenția cuvenită începând de la semnalizarea lor, punerea lor în valoare pentru turism și alocarea de fonduri, deoarece legea le permite să aloce fonduri pentru întreținerea lor, pentru renovarea lor. Suntem în anul Centenarului și din această cauză facem presiuni mari sau multe recomandări. Majoritatea primarilor înțeleg că aceste monumente trebuie protejate, însă lumea își dorește azi drumuri, comunitațile au foamea asta de modernizare.

Interviurile Nota BN. Alexandru Uiuiu despre cultură, Centenar și proiecte viitoare (Partea I)

Interviurile Nota BN. Alexandru Uiuiu despre cultură, Centenar și proiecte viitoare (Partea I)

Publicată de Nota BN pe Duminică, 1 Aprilie 2018

 

 M.S. Domnule Uiuiu, pentru că tot vorbim despre monumente… Ce riscuri, considerați că putem întâmpina?

 A.U. Riscurile sunt evidente, iar cel mai grav risc este atunci când un monument devine irecuperabil, ca de exemplu bisericuța de la Șieu Sfântu, dar pe de altă parte biserici precum Bătineasa sau Punga sunt renovate, restaurate și oferite publicului. Însă cel mai mare risc, așa cum am mai spus este să ne distrugem trecutul și valorile trecutului, iar pentru asta lucrăm intens, de aceea venim în fiecare zi la serviciu, de aceea vin cu bicicleta prin oraș, pentru că dacă văd un om cu mistria în mână, eu trebuie să îl întreb ce face. De aceea, trebuie să mă asigur că atunci când este schimbată o fereastră, ancadramentele trebuie lăsate în forma inițială. De exemplu, dacă vă uitați în jur, veți vedea mobilierul acesta făcut la CPL care azi nu mai există. Dacă acest mobilier ar fi distrus, el nu va mai putea fii creat. Pe vremuri se lucra cu mai multă atenție la detalii, oamenii erau mai pasionați. Era aceasta a tehnologiei nu a făcut altceva decât să ne ajute să câștigăm viteză care nu este neaparat benefică, omul trebuie să își celebreze existența, să o exploateze în detalii. Ceremonialele s-au simplificat, nunțile și botezurile trebuite trăite și organizate în detalii, construirea unei case care trebuie să fie frumoasă vizual vorbind. Acestea sunt lucrurile la care trebuie să ne gândim, să ne oprim din fuga asta necontenită care ne duce spre nicăieri și dacă facem lucrurile în viteză nu înseamnă că le facem mai bine. De exemplu, în trecut când oamenii se pozau trebuiau să stea nemișcați 3 secunde, timp în care imaginea șe imprima pe membrana camerei foto, în schimb azi fenomenul se produce mult mai rapid, a 500-a partea dintr-o secundă sau atunci când creăm un obiect cu mâna noastră sau scriem o carte, dacă punem pasiune și investim timp lucrarea va avea durabilitate în timp. În tot ceea ce facem trebuie să investim timp.

R.P. Domnule Uiuiu, mereu ați atras atenția asupra lipsurilor din mediul rural privind cultura, ați reabilitat case și le-ați transformat în mici muzee, ce se întâmplă, spre ce ne îndreptăm?

 A.U. Cred că asta trebuie să facem, să păstrăm niște martori. Casele de la Prundul Bârgăului sau Șintereag le-am transformat în muzee ale satelor. Aceste case sunt dovezi ale perenității unui fel de a construi, casa tradițională din satul bistrițean este casa dacică, trebuie să știți asta. Nu există nicio diferență între modul de construire al dacilor de acum mii de ani și casele tăranilor bistrițeni de acum 100 de ani. Toți foloseau la construirea caselor lut, lemn și piatră, un mediu extrem de uman, de cald, dar apoi a apărut industria și diverse tipuri de construcții mai avansate, aceste căsuțe pierzîndu-și interesul din partea oamenilor, însă noi lăsăm în fiecare sat un martor, pentru că trăim într-un cerc în care spunem ,,Tot înainte pentru că înainte a fost mai bine”. Astăzi construim copii fidele ale caselor produse de occident, cu termopane, dar care nu sunt compatibile cu omul. Dacă în mine (în om) există apă și argile, asta trebuie să existe și în exteriorul meu astfel încât să fim compatibili cu mediul în care trăim, iar astfel vom avea o viață liniștită reușită. Eu cred cu tărie că vom reveni la începuturi, la lemn, piatră și lut. Se pare că nu au distrus turcii sau tătarii cât au reușit să distrugă oamenii din satele românești, și-au turnat beton în curți, dar oare de ce mai stau la țară dacă trăiesc pe betoane. Trecutul nostru este viitorul nostru. Mama avea o vorbă… – Suntem mai săraci, dar mai mulțumiți- dacă trebuie să căutăm mulțumirea în trecut și dacă vom căuta să facem totul în viteză vom fi mereu nemulțumiți.

 M.S. Revenind la orașul nostru, cât de mult s-a schimbat Bistrița și cum o vedeți peste 20 – 30 de ani?

 A.U. Tot așa o văd dezvoltându-se lent, sincer vă spun. Îmi aduc aminte de anii `80 cînd ca și portar, umpleam sălile la meciurile generației de aur a handbalului bistrițean și de atunci am tot urmărit Bistrița, nu face pași uriași și nici nu cred că ne dorim asta, noi vrem un oraș liniștit că altfel mergeam la Cluj sau București. S-a tot investit și se va investi în renovarea monumentelor orașului, mall se va face unul așa ca și pentru Bistrița. Sigur am visat și eu la un mall în care să îmi petrec în weekend 4 ore cu copiii mei așa ca de relaxare, dar… Bistrița nu este un oraș în care să o luăm la galop, nici bistrițenii nu sunt așa, noi știm să facem lucrurile cumpătat, vorbesc așa despre orașul meu pentru că iubesc Bistrița. Am avut posibilitatea de a merge la Cluj sau București, dar am ales să rămân aici, nu sunt un adept al progresului rapid și nejustificat, anumite lucruri nu trebuie să se schimbe în viață, precum prietenii sau locul în care ți-ai cunoscut iubitul, acolo unde îți creezi amintirile.

Interviurile Nota BN. Alexandru Uiuiu despre cultură, Centenar și proiecte viitoare (Partea a-II-a)

Interviurile Nota BN. Alexandru Uiuiu despre cultură, Centenar și proiecte viitoare (Partea a-II-a)

Publicată de Nota BN pe Duminică, 1 Aprilie 2018

 

R.P. Sunteți un împătimit al fotografiei. Cum se distinge arta în acest domeniu?

 A.U. Cu inima, arta în general trebuie percepută cu inima. Atunci când gândești conceptual și creezi clișee poți obține rezultate didactice, dar bați câmpii. Atunci când o faci cu inima deschisă îți dai seama ce este artă și ce nu, în pictură, în fotografie, în muzică. Atunci când asculți o piesă nouă ai impresia că ai mai ascultat-o cândva și vrei să o reasculți, o fotografie bună ai impresia că ai mai văzut-o într-o altă viață, îți pare extrem de cunoscută, simți că ți se potrivește și astea sunt semnale ale ritmului inimii, pentru că din interiorul tău pornește ceva care mai apoi este răsplătit în artă. Sunt niște gogomănii situațiile în care oamenii spun că nu merg la operă pentru că nu o înțeleg, nu vizionează o expoziție de artă pentru că nu îi văd rostul sau nu merg la o expoziție de fotografie pentru că sunt fotografiate lucruri fără sens. Le spuneam studenților mei, pe vremea în care predam la Facultatea de Studii Europene despre grăsimea de balenă, îi întrebam dacă le place, iar ei spuneau toți în cor -Nu, nu ne place- iar eu îi întrebam dacă au gustat-o, pentru că nu au de unde să îi cunoască gustul dacă nu au gustat-o. Sunt gusturi și gusturi în lumea asta, viața este atât de bogată încât este păcat să ne limităm la 3 gusturi cu care suntem familiarizați. Asta este valabil și pentru artă, fotografie, etc.

M.S. Referitor la noile generații, cum percep tinerii fotografia? Sunt ei talentați?

 A.U. Sunt profesor voluntar la Cetin și împreună cu elevi din clasa a VII-a și a VIII-a am susținut o expoziție de fotografie cu ocazia Zilei de 8 Martie. Copiii au făcut niște fotografii excepționale, cu o privire proaspătă. Uneori mă simt învechit când văd cu câtă prospețime fac acești copii fotografia. Trebuie doar convinși să abordeze mai serios fotografia clasică făcută cu un aparat foto în detrimentul fotografiei făcute cu telefonul. Doar fotografia imprimată pe hârtie îi poate exprima copilului la ce nivel de profesionalism se află și cât mai are de învățat.

R.P. Aminteați la începutul acestui interviu despre Centenar. Ce evenimente ați pregătit în acest sens pentru acest an simbolic?

 A.U. Avem șase proiecte trimise către minister, iar astăzi am avut frumoasa surpriză să aflăm că unul a fost aprobat, dar mai avem și o expoziție de fotografie propusă, dar Centenarul este formal. Aș dori o expoziție de fotografie cu momente istorice semnifictive de la Marea Unire, dar și fotografii cu elemente de unitate din viața cotidiană a românului de atunci, oameni care lucrează împreună și se ajută reciproc. Deci va fi o expoziție foto, o revistă a monumentelor, o carte care să conțină elemente istorice, studii despe înfăptuirea Unirii, o platformă on line. Am încercat să prindem cât mai multe proiecte care sperăm să fie finanțate.

M.S. Domnule Uiuiu, noi vă mulțumim pentru amabilitatea cu care ne-ați acordat acest interviu. Vă dorim succes în toate proiectele viitoare. Cu atât mai mult ca ne aflăm în Duminica Floriilor, o zi cu o mare încărcătură religioasă, vă urăm sărbători pascale minunate alături de familie.

Interviurile Nota BN. Alexandru Uiuiu despre cultură, Centenar și proiecte viitoare (Partea a-II!-a)

Interviurile Nota BN. Alexandru Uiuiu despre cultură, Centenar și proiecte viitoare (Partea a-III-a)

Publicată de Nota BN pe Duminică, 1 Aprilie 2018

 

Interviu realizat de: Mihai Sărmășan

Imagine şi fotografii: Maria Onofrei

Transcriere text-video: Amalia Pop

 

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.