Interviurile Nota BN. Ovidiu Pecican despre Centenar, Marea Unire de la 1918 și viitorul României în U.E. VIDEO și FOTO

În prag de Sărbătoarea CENTENARULUI publicația noastră Nota BN a realizat un interviu cu istoricul și romancierul Ovidiu Pecican, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

M.S.  Bună ziua doamnelor și domnilor, ne aflăm la o nouă ediție a interviurilor Nota BN. De această dată îl avem invitat pe istoricul și romancierul, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, domnul Ovidiu Pecican. Vă mulțumim frumos pentru amabilitatea că ați acceptat să vorbiți în acest interviu. Ne aflăm la câteva zile distanță de Centenarul Marii Uniri și am vrea să ne răspundeți la câteva întrebări legate de marea Unire.

O.P. Vă mulțumesc pentru invitație. Aș începe cu o mărturisire. Este cea mai importantă sărbătoare din ultima sută de ani pentru poporul nostru, pentru fiecare român, și aș adăuga, pentru fiecare locuitor al României. Să ai un stat care împlinește 100 de ani, un stat de o vârstă rotundă cum este aceasta, este un privilegiu. E mare lucru mai ales că ultimul secol de istorie nu a fost deloc simplu. Au fost pierderi teritoriale, au fost războaie, au fost revoluții și iată, avem acest stat care este al nostru și în care ne putem face în pace, fără atacuri externe, un viitor.

M.S. Domnule Pecican, care considerați dumneavoastră că au fost premisele unirii de la 1918?

O.P. Cea mai importantă, în mod clar a fost dorința românilor din Transilvania, dar și din teritoriile exterioare de la vestul Transilvaniei, de cea de dincolo de munți, cea din care provin eu, de origini arădean fiind, așadar Banat, Arad, Crișana sau Bihor cum i se mai spune, Sălaj și Maramureș. Și iată câte sunt, toată lumea principală, aș zice, toată lumea statistic, pentru că au fost și oameni mai reticenți, și-a dorit să participe la un destin comun românesc.

M.S. Au dorit românii unirea sau conducătorii din acele vremuri au reușit să facă asta diplomatic?

O.P. Au dorit și unii, au dorit și ceilalți. Repet, au existat și conducători care dintr-un realism prudent, antrenat la Ș

şcoala memoriilor la curtea vieneză și la organismele de conducere străine care dominau societatea românească din această parte a actualei noastre țări, la vremea respectivă au socotit că nu este posibil. E cunoscut faimosul caz al episcopului, dar înainte de a fi episcop, al istoricului Vasile Mangra, care a fost cu totul împotrivă, gândindu-se că nu se poate așa ceva, că e de nesperat că românii își pot cucerii un loc constituțional temeinic, în ansamblul monarhiei dualiste, al imperiului. Ei bine, a greșit, dar până la urmă nimeni nu știe deznodământul înainte ca el să survină. Așadar,cu bune cu rele, cu tot felul de istorii de orice fel ar fi, acesta este trecutul nostru și merită să îl revizităm și să îl înţelegem.

M.S. Ce personalități au avut un rol crucial în Marea Unire?

O.P. Cele mai importante sunt ultra cunoscute, de la Iuliu Maniu la Vaida Voevod, dar eu aș insista puțin pe concitadinii mei din Arad pe Ștefan Cicio Pop și pe Vasile Goldiș. Acolo s-au purtat niște convorbiri foarte importante cu guvernul maghiar, cu prim ministrul de atunci, si tot acolo, parcă văd acum în fața ochiilor clădirea care s-a păstrat intactă, chiar restaurată, unde au avut loc discuțiile, Iuliu Maniu a spus clar: nici vorbă, nu avem ce negocia, vrem unirea cu România.

M.S. Ne simțim foarte aproape de frații noștrii de peste Prut ce ar trebui să facă România în relația cu Republica Moldova.

O.P. Să se însoare cu toate rusoaicele de acolo și fetele din Republica Moldova să își ia băieți din România, și în felul asta unirea s-ar face tot printr-un truc ca pe vremea lui Cuza Vodă, unirea dintre Moldova și Țara Românească. Adică nu ar aștepta consfințiri internaționale, ci ar găsi soluțiile dincolo de aceste lucruri. Cred că unirea contează și la nivelul individual. Putem fi o masă de cetățeni români care dorim cu atâta ardoare unirea încât ea chiar să se înfăptuiască.

M.S. O vedeți posibilă unirea cu Republica Moldova, în viitorul apropiat sau îndepărtat?

O.P. Mai dificilă pare unirea cu noi înșine, de pildă problema autostrăzilor ar facilita. Eu astăzi ca să mă deplasez de la Cluj până la Iași, mă gândesc de 2 ori. Dacă nu găsesc un avion valabil pot abandona ideea. Se circulă foarte greu în România de la un capăt la altul. De la Arad până la Constanța, de la Timișoara la Sighet, sunt ore și ore, probleme mari. Asta ar trebui rezolvată în primul rând.

Interviurile Nota BN. Ovidiu Pecican despre Centenar, Marea Unire de la 1918 și viitorul României în U.E. Partea I

Interviurile Nota BN. Ovidiu Pecican despre Centenar, Marea Unire de la 1918 și viitorul României în U.E. Partea I

Publicată de Nota BN pe Joi, 29 Noiembrie 2018

M.S. Domnule Pecican e important ca România să rămână în continuare un stat suveran sau beneficiile integrării în Uniunea Europeană ar trebui să primeze?

O.P. Multe se spun în cancelarii puține se aplică. România nu a fost un stat suveran sută la sută niciodată, din nefericire. Ea poate fi, nu este o insulă, nu are o poziție insulară ca Irlanda sau Marea Britanie, suntem aici în continent, iar în continent nu suntem o mare putere. Întotdeauna am depins de curte, ba mergeam la curtea otomană, ba mergeam spre Moscova, ba mergeam și la Budapesta și la Viena, lucrurile au stat astfel. Veţi spune bine, dar pe vremea când tovarăşul Nicolae Ceauşescu afirma independenţa României eram chiar independenţi. Vreau să vă spun că nu era deloc aşa, că şi când eram într-o stare de erezie în raport cu Moscova roșie tot depindeam într-o bună măsura de ea, şi a fost un trist simbol la vremea respectivă nava pe care România a lăsat-o la apă, Independența, a suferit un accident şi a dispărut pentru totdeauna. Cred că ar trebui să fim realişti. Suntem într-o comunitate internaţională, depindem prin legături invizibile sau mai puţin vizibile de ceea ce se întâmplă. Criza din 2008 a demonstrat asta, astăzi s-a prăbuşit Wall Street-ul şi a doua zi am suferit şi noi, deci independenţa e un vis frumos în materie economică. Nu ştiu dacă putem vorbi de o independenţă, să zicem energetică, dar în orice caz în momentul în care am aderat la comunitatea europeană, ne-am delegat o parte din atributele suveranităţii. Eu cred că am făcut bine, am câştigat în sensul ăsta. Incercăm să ne raportam la Europa după o perioada de sincopă, a fost visul pașoptist, dacă nu cumva a fost si visul lui Tudor Vladimirescu, şi mergem în aceeaşi direcție cu Europa. Asta este destinul nostru istoric. Eu aşa îl văd.

M.S. In aceşti 100 de ani cum a evoluat România?

O.P. Extraordinar. Nu mă plâng, dar bine că am supravieţuit. Am avut alunecări dinspre democraţia interbelică înspre extrema dreaptă, am avut participări nedorite la holocaust, am avut mai multe dictaturi brune după care au urmat 50 de ani de dictaturi roșii. Cum sa fi evoluat? Slavă Domnului, am supraviețuit. Astăzi după 30 de ani de la dibuirea drumului spre democrație avem mari speranțe ca integraţi în Uniunea Europeana, lucrurile vor merge spre bine chiar dacă privind in imediata actualitate sunt destule motive de critici, de proiecte alternative, oricum lucrurile merg înainte.

M.S. Aflându-ne cu doar câteva zile înainte de 1 decembrie, cum ar trebuie să sărbătorească România Centenarul? Putem fi solidari în aceste zile?

O.P. Cel puţin cu soţiile, cu mama soacra şi cu copii DA. Lăsând gluma la o parte, putem să nu fim solidari în aceste zile? Nici nu se pune problema. Exista păduri fără uscături? Vor fi uscături, dar asta nu va face ca pădurea să înceteze să existe. Nu văd altă alternativă decât să sărbătorim cu şampanie, cu zâmbetul pe buze şi cu mari speranţe în propriul nostru destin. Dacă noi nu credem în România, cine să creadă?

M.S. Un mesaj domnule profesor pentru cititorii publicaţiei noastre?

O. P. Toti cetăţenii români indiferent de originile etnice, de adeziunea etno culturală, sunt bineveniţi la sărbătoarea noastră, pe care îi invit să simtă ca şi mine, un moment înălțător și hai să închinăm un pahar de șampanie, de horică, de bere, de orice dorim, dar hai să sărbătorim. Nu sunt destule zile în viaţa noastră, momente pe care să le sărbătorim. Hai sa profităm şi de ocazia asta. La mulți ani România!

M. S. Domnule Pecican vă mulțumim și vă dorim succes în tot ce vă propuneți!

Interviurile Nota BN. Ovidiu Pecican despre Centenar, Marea Unire de la 1918 și viitorul României în U.E. Partea a-II-a.

Interviurile Nota BN. Ovidiu Pecican despre Centenar, Marea Unire de la 1918 și viitorul României în U.E. Partea a-II-a.

Publicată de Nota BN pe Joi, 29 Noiembrie 2018

 

Interviu realizat de Mihai Sărmășan

Recommended For You

About the Author: Sarmasan Mihai

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.