Interviurile Nota BN. Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: „Anul trecut am adus 2,67 miliarde euro, bani europeni”

Amalia Pop: Bună ziua dragi cititori ai publicației Nota BN, ne revedem astăzi într-un nou interviu cu un invitat aparte. Un invitat aparte care este de profesie inginer și astăzi activează in funcția de  secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii. Bună ziua, domnule Roșu Mareș vă mulțumesc pentru amabilitatea cu care ați răspuns acestei invitații și acestui interviu. Când spun un invitat aparte mă refer la faptul că aveți o experiență vastă în domeniul agriculturii și ați activat ca director în cadrul unor firme cu profil agricol și al unor instituții precum AFIR, în zona agricolă. Asta însemnă că ați fost în permanență în contact cu agricultorii din județ și nu numai. Dat fiind faptul că această experiență spune ceva, cum percepeți România agricolă de astăzi în comparație cu acum 15 ani? Ce diferențe sunt?

Sorin Roșu Mareș: Bună ziua transmit și eu, și bine vă găsesc pentru prima dată la publicația dumneavoastră, pentru cititorii publicației. Este important pentru mine ceea ce ați prezentat dumneavoastră, dar vă mai pot spune că profesia pe care o practic, cea de inginer, înseamnă că am terminat o facultate de profil, inginer zootehnist și biotehnolog, facultate terminată în 2002, șef de promoție, la Cluj Napoca, în timp când putem spune că se făcea școală. Și acum se face, doar cine nu dorește nu face școală.

Este o mare diferență între ceea ce se întâmplă în agricultura din zilele noastre și ce se întâmpla acum 15-16 ani, când am eu terminat facultatea. Diferență mare pentru că suntem integrați în Uniunea Europeană, într-o formulă în care tehnologia și tehnicile moderne sunt pe primul plan, randamentele la suprafață și la producțiile zootehnice, de asemenea, sunt importante, se pune accent foarte mare pe mediu, chiar dacă pentru noi agricultori, pentru cei care producem hrană, acest lucru vine ca și o limitare, pentru că vedem foarte mult ce înseamnă îngrășămintele chimice date pe suprafețele de teren, ceea ce înseamnă, de asemenea, folosirea unor pesticide în tratarea unor semințe, cum este vorba acum, în momentul de față de neonicotinoidelor,  care sunt interzise prin Regulamentul european pentru că provoacă îmbolnăviri și moarte la albine. Dar, pe de altă parte, dacă nu tratăm semințele de porumb și de floarea soarelui, ajungem în situația în care acest gândac care este dăunător – tarmecus, distruge efectiv culturile de porumb și noi suntem, la ora actuală, principalul producător de porumb din Uniunea Europeană. Toate acestea duc la o diferențiere foarte mare între ceea ce era acum 15 ani și ce este acum și mai mult pentru provocările pe care le vedem în față, provocări care ne așteaptă să le trecem.

Publicată de Nota BN pe Duminică, 3 Iunie 2018

A.P.: Din calitatea de director al AFIR, știu foarte bine că instituția a avut o perioadă în care absorbea eficient fonduri europene, astăzi nu se mai întâmplă așa. De ce există o mare dificultate în absorbția fondurilor europene din partea instituțiilor din România?

S.R.M.: Nu aș putea spune chiar că nu se absorb. Ceea ce înseamnă absorbție fonduri europene pe agricultură, vă spun că avem rezultate extraordinare, în comparație, e adevărat,  cu alte fonduri europene care sunt  destinate României. Vă pot spune că la nivel de AFIR, în momentul de față se lucrează la simplificare, în comitetele de monitorizare care au loc, încercăm să reducem birocrația dar în același timp să ne asigurăm că proiectele care sunt selectate și care sunt finanțate, vor fi duse la bun sfârșit și să nu avem situații în care la finalul proiectului trebuie să recuperăm banii.

Eu spun că nu este o absorbție mai slabă, dimpotrivă, anul trecut, pot să vă spun, am toate datele la mine, am adus în țară 2,67 miliarde euro, ceea ce este un lucru extraordinar ținând cont că acești bani sunt dați de Uniunea Europeană și noi ii utilizăm pentru dezvoltarea agriculturii.

Anul acesta, de exemplu, noi ne-am propus să absorbim 3,2 miliarde euro: 1,8 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă, FEGA, ceea ce înseamnă plăți APIA, iar din Fondul European Agricol pentru  Dezvoltare Rurală, FEADR, 1,4 miliarde de euro. Până în momentul de față au intrat în țară 2,14 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 67%  din suma ce ne-am propus-o. Aici, bineînțeles sunt plățile APIA, care sunt plăți directe și care au fost date producătorilor și fermierilor, dar restul până la 3,2 miliarde de euro, va trebui  să fie aduse prin Fondul European Agricol și de Dezvoltare Rurală, adică prin AFIR, prin proiectele pe care le finațează.

A.P.: Sunt voci care spun că românii nu au învățat foarte multe din exercițiul financiar din anii 2007 – 2017 și că nu sunt proiecte sustenabile în agricultură. Din punctul dumneavoastră de vedere este adevărat? Care este părerea dumneavoastră asupra acestei situații?

S.R.M.:  Depinde unde se privește, depinde din ce punct se privește și depinde cine privește, pentru că dacă ne uităm ca anul trecut noi am avut cea mai mare producție atât la porumb,  la grâu, la rapiță, la floarea soarelui din Uniunea Europeană, denotă că agricultura s-a dezvoltat. Și agricultura nu se poate dezvolta fără utilaje performante. Utilajele performante au fost achiziționate prin fonduri europene, deci indirect v-am dat răspunsul la ceea ce înseamnă utilizarea acestor fonduri europene pentru agricultură. Mergem mai departe, aceste  fonduri pentru dezvoltare rurală înseamnă și administrațiile publice locale. Eu v-aș recomanda să mergeți în oricare din comunele din județul Bistrița Năsăud și să vedeți ce s-au realizat prin fondurile europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale care au fost accesate de către primării: străzi asfaltate, cămine culturale, grădinițe, canalizare, alimentare cu apă, deci toate acestea se datorează accesării fondurilor europene. Discutam în urmă cu ceva ani, cu un primar care spunea că dacă el nu ar fi accesat fonduri europene, comuna sa nu s-ar fi dezvoltat nici în 80 de ani cât s-a dezvoltat în ultimii 10 ani.

  1. P.: Ei au nevoie de suport până la urmă.

S.R.M.: Corect. În timp am văzut că primarii au contractat firme de consultanță performante care într-adevăr au făcut proiecte extraordinare și care au fost eligibile și selectate. Ceea ce este un lucru important, acolo unde autoritățile publice și primarul s-au implicat, rezultatul s-a văzut.

Publicată de Nota BN pe Duminică, 3 Iunie 2018

A.P.: Aceleași voci spun că există o oarecare disfuncționalitate în procesul de producție și comercializare. Este această difuncționaliate reală? Există? Și dacă da, cum poate fi remediată?

S.R.M.: Trebuie să pornim aici de la un fapt real, nu știu voci, nu știu altceva, eu știu realitatea. Realitatea este ca noi am început să producem și producem foarte bine.

A.P.: Mai mult ca în anii trecuți?

S.R.M.: Mult mai mult ca în anii trecuți, a crescut și suprafața eligibilă pentru subvenții. Vă pot spune ca anul acesta a crescut cu 250.000 ha suprafața declarată eligibilă pentru subvenții, deci cu alte cuvinte am început să producem, știm să producem, avem utilaje performante. Este adevărat că această producție se duce la export fără să aveam adăugată valoare la producție. Adică, cu alte cuvinte, dăm drumul la materia primă. Iar aici am intervenit și intervenim, mai departe, cu programe. Dacă producția vegetală este dublă și o avem destul de mare, ceea ce vrem să facem noi este zootehnizarea agriculturii românești, adică transformarea materiei prime vegetale în proteină animală. Cum faceam asta?  Simplu: unde avem producții mari, de exemplu, de porumb, grâu dezvoltăm ferme de suine, ferme de  porci și ferme de păsări.  Din păcate două dintre aceste programe au fost blocate. După ce au fost aprobate de parlament au fost blocate, atât prin retrimitere la parlament, după aceea la Curtea Constituțională pentru a analiza constituționalitatea lor, dar aceasta este altă problemă, au fost  blocate cele două programe prin care stimulam dezvoltarea de ferme pentru creșterea porcilor și creșterea păsărilor. Deci, unde este porumb intrăm cu porcul și cu pasărea, care pot valorifica cel mai bine această producție. Deci avem programe, cele două măsuri, pe urmă în zona de munte unde avem pășunile, pajiștile alpine, avem o producție deosebită la nivelul covorului ierbos, de la nivelul pășunilor și pajiștilor. Ce putem face? Dezvoltăm cea mai bună combină care recoltează această masă verde, care este oaia. O duc sus în munte și ea valorifică foarte bine … și de acolo alegem și sloganul și campania pe care o avem  ’’Alege oaia’’. Pentru că este cea mai bună combină care recoltează această masă. De asemenea și pentru acestă specie avem diverse programe, atât pentru zona montană cu colectarea lânii, cu promovarea consumului de carne de oaie. Este această campanie ’’Alege oaia’’ care promovează creșterea consumului de carne de oaie. Deci nu avem altceva de făcut decât să aducem producția vegetală să o transformăm în producție animală unde, automat, aducem plus valoare. De asemenea, este important să avem și abatoarele care valorifică această carne, să abatorizăm la noi în țară și să abatorizăm cu animale crescute la noi în țară. Pentru că noi am mai făcut o lege pentru sprijinirea livrării porcilor livrați către abator și dădeam 25 de euro pentru fiecare carcasă care ajungea la abatorizare. Dar noi nu avem crescătorii unde să producem acești purcei și toți purceii îi importam. În momentul în care s-a auzit că noi vrem să dăm această subvenție, acest program, au crescut prețurile la purcei în vest …  cu cât credeți?  25 de euro pe bucată. Exact cât era ajutorul. Și am oprit acest program și am venit cu celălalt, cu alocarea de fonduri pentru creșterea capacității de reproducție și maternităților pentru suine. Deci v-am dat câteva exemple cu ceea ce trebuie să facem legat de disfuncționalitate. Este adevărat, undeva industria alimentară a rămas undeva mai în spate în ceea ce privește valorificarea producției interne. Pentru că ea se dezvoltă cu produse din import, de aceea și balanța comercială este în defavoarea noastră, mai ales balanța cu produsele agroalimentare. Și aici vrem să intervenim.

A.P.: Din punctul dumneavoastră de vedere, actualul sistem de subvenții, este unul eficient? Sau pe aici pe acolo mai cere unele remedieri?

S.R.M.: Orice sistem de alocare a subvențiilor este perfectibil. Nu este perfect. Dar ținând cont că în momentul de față se vorbește despre noul plan, politica comună agrară post 2020, respectiv 2021-2027, noi avem câteva propuneri, deși a apărut cadrul financiar multianual, în care se spune cum și ce se va face mai departe. Noi ca țară avem câteva propuneri și aici vin să vă spun dacă suntem de acord cu acest sistem și dacă trebuie îmbunătățit. În primul rând noi nu suntem de acord cu plafonarea. Noua politică agricolă comună spune plafonare și spune undeva la 60000 de euro  pe fermă, propunerea în momentul de față.  Atât să fie subvenția, cine depășete nu mai primește. Noi am făcut o analiză pe baza datelor reale, și le avem la ora actuală, acestea din ceea ce privește depunerile la APIA. Deci noi avem suprafața, numărul de fermieri, avem dimensiunea exploatațiilor, și vedem că în ultimul an a crescut numărul de ferme care exploatează mai mult de 100 de hectare. Și aici dacă mergem mai departe, ce înseamnă aceasta, s-au comasat terenurile. Pentru că avem reducerea numărului de fermieri anul acesta care au depus cereri dar avem creșterea suprafeței, cu alte cuvinte s-au comasat suprafețele. Deci, încă o dată, noi ne opunem plafonării, pentru că pe suprafețe mari se poate face agricultură performantă, cum avem măsurile. Un alt element pe care îl promovăm este convergența, adică fiecare țară să aibă același nivel de subvenție pe suprafață. Cei care au un nivel de subvenție mai mare în momentul de față se reduce la media care este în momentul de față undeva la 269 de euro pe hectar, media Uniunii Europene, noi suntem undeva la 190 de euro, noi ar trebui să mai creștem cu 70 de euro. Aceasta este politica pe care noi mergem. Noi solicităm și sunt multe țări care solicită această convergență. De asemenea noi ne dorim un buget pentru PAC, pentru politica agricolă comună substanțial, adică să nu fie redus. Deși în momentul de față s-a vorbit de o reducere de 4% pentru ceea ce înseamnă plăți directe și 5% pentru dezvoltare rurală. Noi nu suntem de acord și sunt multe țări care nu sunt de acord cu reducerea bugetului PAC. Acestea sunt 3 dintre direcțiile pe care le vrem în noua politică agricolă comună, vorbim de sistemul de subvenționare, ne dorim să rămână pilonul I – plăți directeși pilonul II – investiții în agricultură și să nu fie cu cofinanțare din partea statului în funcție de posibilitățile fiecărui stat, pentru că aici s-ar crea o concurență neloială. Noi nu putem concura cu un stat ca și Germania în ceea ce privește finanțarea agriculturii.

A.P.: Pentru că ați amintit de terenuri, considerați că banii investiți în amenajarea pășunilor și terenurilor au depășit limita impusă sau suntem în limite normale?

S.R.M.: Nu am văzut foarte multe investiții în pășuni, din păcate. Eu nu am văzut. Se primește subvenție pentru pășuni, pentru întreținerea lor,pentru  a le ridica potențialul, dar nu am văzut ceea ce ar trebui să apară: o producție mult mai mare de iarbă la hectar, specii valoroase în respectiva pășune, supraînsămânțare, deci lucrările care se fac pe pășune. Cu alte cuvinte ar trebui, deși nu este rolul nostru să verificăm ce se face cu banii, sunt alte instituții … , subvențiile pentru pășune vin prin regulamentele europene, se dau la fermierii care utilizează această pășune, și cam asta este. Dar fermierii care accesează aceste fonduri  și primesc acești bani ar trebui să se intereseze și să facă mai mult pentru pășunile din România.

A.P.: Discutând acum de tineri, considerați că este interes din partea lor în a deschide afaceri în zona agricolă?

S.R.M.: Da, aici este o problemă , tot din analiza pe care am făcut-o în urma depunerilor cererilor  la APIA vedem că tineri sub 30 de ani avem în număr de 36069 care au depus cereri, când peste 60 de ani sunt 441429 de fermieri. O diferență enormă. Este o mare problemă aici. Și noi trebuie să continuăm în ceea  ce privește reînnoirea generațiilor, fonduri pentru reînnoirea generațiilor la sate. Din datele și statistica pe care le avem, este tabloul cel mai bun și mai actual în ceea ce privește suprafețele și repartizarea lor după vârsta fermierilor și am observat această chestiune, că nu avem tineri la sat. Noi trebuie să gândim, în continuare, și poate mai mult, să încurajăm atragerea tineretului în zona rurală. Dar nu numai atât. Trebuie să îi și stabilim, să îi legăm de ferma respectivă, pentru că sunt multe proiecte accesate pe măsura 61 – instalarea tinerilor fermieri, dar care nu știu până în momentul de față, cât cu adevărat s-au instalat acolo și au rămas acolo tinerii sau ei mai au și altă activitate și părinții lor desfășoară acolo activitatea principală pentru care s-a accesat proiectul respectiv. Vrem să stabilim, să realizăm legarea lor de glie, cum ziceau bunicii noștri, să ne legăm de glie, să nu mergem mai departe, să nu vindem terenul, să ne asociem în cooperative, atât tinerii care vin cu o altfel de gândire, față de cei care, să zicem că au trăit în vremea comunistă, în care asocierea era obligatorie și forțată. Ei acum trebuie să vină cu gândire nouă, să se asocieze în cooperative și să valorifice în comun producția. Pentru tineri, sunt programele europene, de asemenea avem și noi programe, toate programele pe zona montană, de exemplu, sunt cu cofinanțare, 40% din partea statului și 60% din partea beneficiarului. Dacă un tânăr vrea să acceseze un astfel de program el are 20 de puncte în plus, adică el vine cu 40% și venim noi cu 60%. Dacă își valorifică prin intermediul unei cooperative producția îi mai dăm încă 20 de puncte procentual, adică 80% și cu doar 20% cofinanțarea din partea lui. Este un ajutor extraordinar. Ne-am dat seama că fără tineret vom depopula muntele, vom depopula satele și vom vedea că nu mai avem infrastructura rurală. Sau dacă am investit în infrastructura rurală, avem drumuri, avem apă, avem canalizare, nu avem oameni care să le folosească.

A.P.: Ce soluții ar exista din partea Ministerului Agriculturii în a-i aduce pe tineri acasă?

S.R.M.: Eu am spus-o și la un forum pe start-up nation aici la Bistrița, că trebuie să ne gândit și să ne orientăm nu doar spre capitalul care vine din exterior, adică cei care lucrează în străinătate și trimit bani acasă, trebuie să aducem și capitalul uman înapoi. Deci, odată cu banii respectivi să vină și tineretul acasă, să lucreze aici, să își deschidă o afacere. Dacă vedeți toate proiectele pe care noi le-am demarat la nivelul Ministerului Agriculturii s-au bazat pe acest lucru. Vă dau câteva exemple. Programul pentru subvenționarea tomatelor în spații protejate: 3000 de euro pentru 1000 mp, în fiecare an astfel încât să iasă cu roșiile mai repede pe piață, să acoperim deficitul de produse în perioada când nu sunt în grădinile oamenilor și avem import pe aceste produse.  Foarte mulți tineri au accesat acest program. A funcționat, dacă anul trecut avem undeva la 8000 de solicitanți anul acesta am depăși 12000 de solicitanți pentru acest program. Mai sunt și alte programe cum sunt produsele deficitare și  revigorarea raselor mangalița și bazna pe porc. Am văzut tineri cu situație financiară mai precară, cu mulți copii, la țară, au intrat în acest program prin care primesc purcei gratis, îi cresc până la 130 kg iar după aceea sunt obligați să îi valorifice jumătate dintre ei, la un procesator, cu un preț stabilit, el știe cât câștiga 11 lei pe kg, pe carcasă pe porc livrat. Mulți tineri vin și în acest program.

Publicată de Nota BN pe Duminică, 3 Iunie 2018

A.P.: Dacă  ar fi să transmiteți un mesaj tinerilor plecați din țară care ar fi acela?

S.R.M.: Este o întrebare dificilă pentru că mie întotdeauna îmi place să empatizez și mă gândesc ce mesaj aș vrea eu să recepționez, pentru că nu vă ascund faptul că imediat după ce terminasem facultatea aveam și eu gânduri de plecare ca orice tânăr mă gândeam că voi răsturna lumea, mă voi duce dincolo și voi face lucruri. Ceea ce le transmit eu tinerilor este să se întoarcă acasă dar nu doar să se întoarcă acasă ci să vină cu informațiile și cu cunoștințele pe are le-au dobândit acolo și cu caracterul care s-a format acolo. Mulți dintre tinerii care se duc în străinătate, fie că lucrează, fie că studiază, fie că muncesc într-o universitate sau fac orice altceva, mulți dintre ei nu sunt manageri acolo, sunt cei care muncesc după un plan, sunt o forță de muncă. Ei când se întorc înapoi și devin șefi de exploatație sau investesc în agricultură trebuie să ia ei deciziile, trebuie să ia tot parcursul birocratic pentru înființarea unei firme, pentru dezvoltarea unei afaceri  și atunci întâmpină această greutate și spun ’’în România nu se poate’’ . Dar ei nu văd reversul , că ei acolo munceau și aveam pe cineva care le spuneau trebuie să facem asta, asta, asta, este programat să facem asta, etc. .. pe când dacă vii aici trebuie să faci tu acest lucru și este mai dificil puțin să îți faci un business plan, să îl urmărești. Ei în momentul acela vin și cu un anumit capital, nu este neapărat nevoie să te duci la bancă, să discuți cu banca, să te împrumute pentru accesarea fondurilor europene, să vii cu partea ta de cofinanțare. Eu le-aș transmite așa: să vină acasă dar să vină cu tot ce au învățat acolo pentru că și în România se poate face agricultură. Potențialul pe care îl avem noi este în continuă creștere și este nevalorificat în momentul de față. Piața noastră încă mai poate absorbi multă forță de muncă, mulți manageri, multe exploatații, pentru că este un potențial extraordinar în momentul de față. Vedem că forța de muncă este deficitară în momentul de față în România în agricultură. Eu având în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și relația cu parlamentul, particip la toate ședințele comisiilor pe diverse teme pe care le avem. Nenumărate propuneri legislative avem pe modificarea legii zilierilor. Aici avem o problemă, este o birocrație foarte mare în ceea ce privește înregistrarea lor, de asemenea fermierii ne cer să extindem perioada de la 90 de zile cât pot lucra zilierii la 180 de zile în agricultură pentru că nu mai găsesc forță de muncă corespunzător.

  1. P.: Locuim într-un județ destul de mic, până la urmă, dar un județ cu foarte mulți fermieri. Este adevărat că foarte mulți dintre ei, este un termen dur dar, sunt la limita subzistenței. Cum pot fi ei ajutați, cum pot fi susținuți?

S.R.M.: Am să vă dau o statistică și o să vedeți că județul Bistrița Năsăud are cele mai multe ferme, la nivelul țării, cu exploatații cuprinse între 5 și 30 de hectare. Suntem pe primul loc din 9166 de exploatații, pe locul 2 vine Bihor cu 7900, Cluj, Harghita și Dolj. Nu-i chiar așa de rău. Avem și mulți cu un hectar, sau între 1 și 5 hectare, dar suntem primul județ cu fermieri cu exploatații  între 5 și 30 de hectare. În ultima vreme a început și la noi în județ comasarea terenurilor și se practică o agricultură performantă. Cei care sunt la limita subzistenței sunt cei care au sub 5 hectare, între 1 și 5, sau chiar sub un hectar și au una sau două vaci și cresc cu cei care conduc exploatația și au vârsta de peste 60 de ani. Avem și astfel de situații, în Bistrița Năsăud, în care vârsta fermierilor cu vârsta de peste 60 de ani avem 15584 de exploatații  din 31000 de solicitanți. Mai mult de jumătate dintre exploatații sunt  fermieri au vârsta de peste 60 de ani. Acolo este problema cu subzistența, pentru că  la celelalte ferme care încep să fie peste 5 hectare, între 5 – 30 hectare sau peste 30 hectare ,deja nu mai vorbim de subzistență ci vorbim de performanță.  În urmă cu trei săptămâni am fost la prezentarea unei ferme, extraordinare, de creșterea vacilor de lapte, la Jelna, la domnul Peica, ferma are 200 capete de animale, este întreținută de 2 oameni, pentru că restul fac roboții. Au 3 roboți, robot de muls, robot de făcut curățenie și robot de administrare a furajelor. Deci avem și exploatații în care dacă încerci să devii un pic mai mare nu  mai există limita de subzistență. Doar acolo sub 5 hectare, între 1 și 5 hectare.

A.P.: Ce proiecte de viitor aveți?

S.R.M.: În primul rând vreau să îmi continui activitatea în funcția pe care o am și să ajut cât mai mult agricultura și cât pot fermierii din județul Bistrița Năsăud pentru că, eu în primul rând pe ei îi reprezint, dar nu pot să fac rabat de ceea ce înseamnă restul agriculturii țării, pentru că acolo fiecare mergem și reprezentăm agricultura din toată România, dar sufletul meu este către fermierii din Bistrița Năsăud. Mă ocup și de Oficiul pentru vie și produse vitivinicole, vreau să îi ajut și pe fermierii care cultivă viță de vie și valorifică produsul ,vinul, prin camerele pe care le au și distribuția pe care o fac  cu acest produs.

Politic să continui unde sunt, în ALDE, și să văd mai departe ce pot să fac pentru a crește cariera politică și să mă implic mai mult în acest partid. Alte proiecte sunt legate de familie, de casă, pe care, din păcate,îi văd tot mai puțin, odată cu plecarea la București.

A.P.: Pentru bistrițeni un mesaj…

S.R.M.:  Pentru bistrițeni, ceea ce le doresc eu este să aibă încredere și să nu le fie frică de viitor. Să nu le fie frică de ceea ce se poate întâmpla, că nu vor fi proiecte, că nu vor fi finanțări, că nu vor fi   bani pentru agricultură. Nu există așa ceva. Dacă ai încredere și dacă îți dorești cu adevărat vei reuși din piatră seacă să scoți un produs care să aibă valoare. Deci să aibă încredere și să aibă cât mai multă forță de muncă. Să aibă cât mai multe proiecte în viziune. Dacă nu au viziune din păcate rămân la nivelul acesta de jos și nu reușesc să depășească nivelul.

A.P.: Vă mulțumesc încă o dată că pentru timpul acordat acestui interviu și pentru deschiderea cu care ați răspuns întrebărilor. Mult succes în toate proiectele pe care le aveți iar cu dumneavoastră, dragi bistrițeni, ne revedem într-un nou interviu cu un nou invitat. O zi bună să aveți!

S.R.M.:  Vă mulțumesc și eu!

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.