Ioan Aurel Pop a fost ales președintele Academiei Române.

Ioan-Aurel Pop (63 de ani), rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, este noul președinte al Academiei Române. Acesta a obținut 86 de voturi, pe locul al doilea s-a situat Victor Voicu, cu 56 de voturi. Trei academicieni au candidat astăzi la cea mai înaltă poziție a acestui for: Ioan-Aurel Pop, Victor Voicu – președintele Secției de Științe Medicale a Academiei Române și Bogdan Simionescu – vicepreședintele Academiei Române.

„Pentru mine, Academia Română, cea mai importantă instituţie de erudiţie, de consacrare, de cercetare şi de creaţie din această ţară, trebuie să reinstaureze încrederea în ea şi în celelalte instituţii ale statului pentru ca numele de România să ajungă din nou pe buzele tuturor, cum s-a întâmplat acum 100 de ani, când miracolul nostru românesc a uimit Europa prin Unirea cea Mare”, a spus Pop, după alegerea în noua funcţie.

El a menționat că, ”acum problema este de pragmatism, de muncă, de aplicare a programului din aproape în aproape, de restaurare a rolului secţiilor şi filialelor”.

„Academia Română are sediul în Bucureşti, dar este o instituţie naţională, 90% din români trăiesc în afara Capitalei. Ea trebuie să transmită din Capitală mesaje pentru întreg poporul român. Mesaje, sigur, în primul rând de ştiinţă, de cercetare, de creaţie, dar şi mesaje care să aducă răbdare, încredere şi speranţă. Ţara asta are nevoie de foarte, foarte multă răbdare, de foarte multă speranţă, de încredere în creaţia spirituală, în educaţie, de programe care să limiteze numărul de analfabeţi şi de analfabeţi funcţionali şi care să reaşeze educaţia pe un piedestal în care strămoşii mei au crezut pentru că aplicau formula ‘Ai carte, ai parte’. Erudiţia, cartea, cunoaşterea trebuie să ne caracterizeze ca popor şi să încercăm să ducem acest mesaj mai departe”, a mai arătat Pop.

Ioan-Aurel Pop dorește să fie un „comunicator” şi să transmită „mesajele potrivite” ale Academiei, în limba română, dar şi în limbile de circulaţie internaţională.

„Trebuie să reinstaureze dialogul acestei Academii cu celelalte academii, cu celelalte instanţe europene. Facem parte dintr-un for de elită al Europei – Uniunea Europeană. Trebuie să fim prezenţi şi să încercăm să ducem o imagine potrivită rolului pe care l-am jucat aici. Suntem cel mai numeros popor din Sud-Estul Europei, locuim în cea mai mare ţară din Sud-Estul Europei ca suprafaţă, iar ca resurse poată să fie acelaşi lucru. (…) Cine intră în Aula acestei clădiri, sub cupolele pe sub care au trecut Maiorescu, Bariţiu, Bărnuţiu, Lapedatu, Nicolae Iorga şi toţi ceilalţi, sigur că e privilegiat al sorţii, urmele paşilor lui rămân şi e foarte important ca acest sentiment să-l aibă şi poporul român. Un sentiment de trăinicie, de siguranţă, un sentiment de readunare a forţelor acestui neam, de readunare a celor care au plecat din disperare din această ţară, de revenire la valori şi mai ales la încredere, cum spuneam. Şi unul din pilonii încrederii trebuie să fie Academia Română”, a adăugat acesta.

El a accentuat că încrederea va trebui restaurată prin „onestitate, prin adevăr, prin dreptate şi prin foarte multă bunătate”. ”Pentru că nici adevărul şi nici dreptatea nu au valoare fără bunătate, care trebuie să ne caracterizeze. Şi o spun nu pentru că suntem în Săptămâna Patimilor şi pentru că vom trece cu ajutorul Domnului în Săptămâna Luminată, când trebuie să fim cu toţii buni, dar pentru că fără sentimentul acesta al dialogului întru bunătate nu putem face nici dreptate şi nu putem instaura nici adevărul”, crede academicianul.

În opinia noului preşedinte al Academiei Române, ştiinţele exacte „sunt într-o competiţie inegală cu umanioarele”.

„Dar eu plec de la premisa că un suflet care face soft-uri şi hard-uri, un suflet care ne învaţă cum să accesăm mijloacele digitale de astăzi e totuşi un suflet şi trebuie să vadă şi ce a scris William Shakespeare, să se oprească la un sonet de Eminescu, să citească un roman de Rebreanu şi să vadă spre ce ne îndeamnă spiritul. Şi spiritul nostru nu poate trăi fără spiritualitate, fără aceste mari valori ale culturii. Şi membrii Academiei Române de la ‘umanioare’ sunt nişte mari personalităţi ale culturii noastre, care au scris şi care publică şi n-avem decât să traducem în alte limbi ce fac ei şi să menţinem spiritul viu întru domeniile astea pe care unii le numesc ale povestirii. Dar fără poveste ce ar fi viaţa asta!”, a menţionat Pop.

El a mai adăugat că recuperarea patrimoniului Academiei „este o operă continuă, o sarcină a oricărui preşedinte (…), pentru că patrimoniul are o valoare sacră pentru forul academic”, aceasta trebuind să se facă nu prin „restitutio in integrum”, ci „prin dreapta despăgubire, la drepte compensaţii”.

Despre Senatul Culturii, înfiinţat recent, Ioan-Aurel Pop a menționat că „e un for important”.

„Încrederea în Academie s-a văzut şi prin apelul pe care l-au făcut cei care chivernisesc destinele politice ale acestui stat şi Academia are un rol important, cultura este la ea acasă la Academie Română. În cultură intră şi ştiinţele fundamentale – matematica, fizica, chimia, informatica, biologia, dar continuă să intre şi ‘umanioarele’ pentru care s-a fondat Academia. Iar Academia trebuie să apere limba, literatura, să facă cunoscută istoria, etnografia acestui popor, adică acele mesaje care sunt greu inteligibile şi care nu se pot transmite prin semne matematice şi fizice şi care sunt doina, dorul, povestirea, Prâslea cel Voinic. Eu îi îndemn pe tineri să caute şi jocul pokemonilor şi să se inspire şi din Stăpânul inelelor şi din Harry Potter, dar, în acelaşi timp, să nu uite de ‘Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte’, de ‘Făt frumos din lacrimă’, de nişte valori care nu ne-au legănat nouă copilăria, dar care au stat la baza culturii acestui popor. Şi dacă le-mbinăm pe toate şi ştim să fim şi clasici şi moderni şi tradiţionalişti români şi europeni, atunci mesajul va ajunge cu siguranţă la destinatar”, a încheiat Ioan-Aurel Pop

Ioan-Aurel Pop este rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, aflat în prezent la al doilea mandat la conducerea instituției de învățământ superior. Este profesor universitar, doctor în Istorie, membru corespondent al Academiei de Științe, Litere și Arte (Paris) din 1999, membru titular al Academiei Române din 2010 și membru al Academiei Europene de Științe și Artă (Salzburg) din 2013. În 2015, a primit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler.

Ioan-Aurel Pop a desfășurat diverse stagii de predare și documentare. De asemenea, a participat la numeroase congrese, conferințe, colocvii și sesiuni științifice, în țară și peste hotare. Începând din anul 2008 a participat la o serie de proiecte cu finanțare europeană având ca beneficiari: Universitatea Babeș-Bolyai, Academia Română, Institutul pentru studiul minorităților naționale, Centrul de Studii Transilvane din Cluj, precum și diverse instituții colaboratoare din străinătate.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.