Ioan Aurel Pop despre Dumitru Fărcaș: „A stârnit în jurul lui emoţie şi a răspândit emoţie”

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, marţi, că regretatul Dumitru Fărcaş a dus mesajul folclorului românesc peste tot, cu foarte multă decenţă, şi a format generaţii de muzicieni care îi vor continua demersul.

,,El a dus mesajul folclorului românesc peste tot, cu foarte multă decenţă, cu foarte multă cumpănire. N-a exagerat niciodată, dar se vedea atunci când punea mâna şi sufletul pe taragot că ştie despre ce-i vorba. Era dintre acei artişti născuţi, iar nu făcuţi, fapt pentru care o ţară întreagă şi nu numai ţara noastră, ci şi străinii l-au apreciat, l-au preţuit, l-au respectat. A avut loc o ceremonie, în acest an, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani şi toată cetatea Clujului academic, universitar, Maramureşul, de unde provenea prin naştere, toţi s-au reunit acolo să-l cinstească. Prin urmare, cred că avut şansa, iată, să fie şi preţuit şi iubit. A stârnit în jurul lui emoţie şi a răspândit emoţie. De aceea, mie îmi vin în minte, când mă gândesc la el, cuvintele autenticitate, rădăcină, mesaj de bine. A purtat mereu un mesaj de bine către cei din jur, l-a dus mai departe, ceea ce nu e puţin lucru. De aceea, o ţară întreagă e întristată acum. Ne rămâne muzica lui, dar nu mai este persoana, personalitatea care emana multă încredere şi multă omenie. De aceea, o ţară întreagă e întristată acum. „, a declarat Pop, pentru AGERPRES.

El l-a elogiat pe profesorul Dumitru Fărcaş, cel care la Catedra de folclor a Academiei de Muzică din Cluj a reuşit să creeze generaţii de muzicieni care să ducă folclorul mai departe ,,într-o manieră ştiinţifică”. ,,A fost un mentor al unor generaţii de studenţi, la Cluj, în anii ’60, înfiinţând Ansamblul folcloric Mărţişorul. A reuşit să adune energiile tinerilor care veniseră la studii, foarte mulţi erau din mediul rural şi simţeau nevoia ceremoniilor de odinioară, iar maestrul a avut inspiraţia deosebită să facă acest ansamblu folcloric format din dansatori şi dintr-un taraf extraordinar. Şi-a ales colaboratorii dintre muzicienii care aveau şi studii superioare, adică puteau citi notele, puteau culege folclor. Din acest punct de vedere, a fost un pionier, de altfel el a deţinut o Catedră de folclor la Conservatorul din Cluj, care acum se numeşte Academia de muzică şi a reuşit să creeze generaţii de muzicieni care să ducă folclorul într-o manieră ştiinţifică mai departe, nu după ureche. De aceea, mesajul său era şi autentic, dar era şi în cunoştinţă de cauză”, a subliniat preşedintele Academiei Române.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.