Klaus Iohannis: Parteneriatul româno-francez din domeniul ştiinţei, tehnologiei şi industriei să continue să fie unul cu caracter strategic

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut sâmbătă, 10 noiembrie a.c., la sediul Ambasadei României din Paris, o alocuţiune în cadrul evenimentului dedicat contribuţiei româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în Anul Centenar 2018.

Vă prezentăm în continuare textul alocuţiunii:

Pe 1 Decembrie 2018, România celebrează Centenarul Marii Uniri. Prin contribuţia imensă la victoria Antantei şi prin eforturile misiunii Generalului Berthelot în timpul Primului Război Mondial, precum şi prin susţinerea sa în cadrul Conferinţei de la Paris, Franţa a reprezentat un aliat cheie al României şi al poporului român în lupta pentru unitate naţională.

Sunt mândru să reprezint România în cadrul evenimentelor de mâine care marchează finalul acestui război catastrofal, în urma căruia România şi Franţa au avut mult de suferit.

Legăturile strânse dintre România şi Franţa au continuat să se extindă în numeroase alte domenii.

Anii care au precedat Marea Unire din 1918 au reprezentat o perioadă fructuoasă pentru ştiinţa şi tehnologia românească.

Mulţi dintre inventatorii şi inginerii români de frunte au activat la Paris. Am să ofer două dintre cele mai cunoscute exemple, din domeniul aviaţiei.

În martie 1906, Traian Vuia zbura la Paris cu primul avion de concepţie românească, realizând astfel primul zbor cu un vehicul zburător cu motor propriu, care s-a ridicat în aer pe propriile roţi.

În aceeaşi perioadă, Henri Coandă, cu sprijin din partea unor ingineri francezi, a reuşit să proiecteze şi să construiască un prototip al unui avion cu reacţie, pe care l-a prezentat la salonul aeronautic de la Paris din 1910. De altfel, mulţi dintre inovatorii români ai perioadei considerau Parisul ca fiind o a doua casă.

Cooperarea româno-franceză a continuat atât în cursul perioadei interbelice, cât şi ulterior.

O bună parte din elita intelectuală a României a ales calea exilului în Franţa după instalarea regimului comunist. Chiar şi în contextul dificil marcat de perioada comunistă, parteneriatul cu Franţa în domeniul ştiinţei şi tehnologiei a continuat, alimentat de un nivel al colaborării ştiinţifice neobişnuit de intens pentru două state situate de părţi diferite ale Cortinei de Fier.

Mă bucur să constat că această cooperare istorică se dezvoltă şi astăzi, Parisul găzduind numeroşi tineri români care sunt la începutul unor cariere care, sper, vor avea un impact chiar mai puternic decât cel al generaţiei Marii Uniri.

Voi, dragi cercetători şi studenţi, sunteţi printre cei mai buni ambasadori ai României în afara graniţelor, reflectând astfel potenţialul creativ al poporului nostru. Vă mulţumesc pentru ce faceţi în numele României!

Sper, de asemenea, că cei mai mulţi dintre voi veţi avea ocazia de a lucra şi în România.

Trebuie să recunosc că mult timp România nu a oferit condiţii adecvate de muncă pentru tinerii cercetători. Trebuie, cu adevărat, să depunem eforturi mai consistente pentru dezvoltarea de centre naţionale şi proiecte de cercetare naţionale.

Un foarte bun exemplu este polul de cercetare care se dezvoltă în jurul proiectului Extreme Light Infrastructure din Măgurele, proiectul ELI. Reunind mai multe institute de cercetare, precum şi infrastructură modernă, acest centru atrage deja cercetători din Uniunea Europeană şi din state terţe.

Doresc să folosesc acest prilej pentru a mulţumi domnului profesor Mourou pentru sprijinul său în transformarea ELI într-o poveste de succes pentru comunitatea ştiinţifică românească.

De asemenea, am plăcerea să-i adresez domnului profesor cele mai călduroase felicitări pentru recenta primire a Premiului Nobel pentru Fizică pentru descoperirile sale excepţionale, privind metoda de generare a unor impulsuri optice ultrascurte de intensitate ridicată, cu valoare aplicativă în domeniul medical.

Alte exemple sunt proiectele iniţiate de către cercetătorii români prin participarea la activităţile Agenţiei Spaţiale Europene. Nu pot să nu remarc, de asemenea, creşterea numărului de colaborări internaţionale, adesea cu ajutorul fondurilor oferite de către Uniunea Europeană pentru cercetare şi inovare.

Îmi exprim astăzi dorinţa ca parteneriatul româno-francez din domeniul ştiinţei, tehnologiei şi industriei să continue să fie unul cu caracter strategic. Avem nevoie ca ambiţia Uniunii Europene de a fi lider mondial în domeniul ştiinţei şi al tehnologiei să beneficieze de o bază organică, reală. Această bază nu poate fi oferită decât de extinderea colaborării între universităţile tehnice şi institutele de cercetare din toate statele membre.

În baza propunerilor recente înaintate în cadrul Consiliului Uniunii Europene, ne aşteptăm la un nivel mai mare de integrare în domeniul învăţământului superior, dar şi al cercetării.

Dezvoltarea de universităţi europene reprezintă o oportunitate unică de a facilita descătuşarea potenţialului creativ al continentului într-o epocă în care marile proiecte de cercetare sunt adesea de natură să implice cooperarea internaţională. De asemenea, creşterea finanţării pentru programele de mobilitate din cadrul Erasmus+ vor contribui la dezvoltarea de reţele de colaborare profesională între tineri pe întregul continentul.

În contextul creşterii inechităţii inter-generaţionale în defavoarea tinerilor, noi, politicienii, avem datoria de a crea astfel de instrumente, pentru a facilita dezvoltarea personală şi profesională a unei generaţii cu adevărat europene.

Cooperarea dintre ţările Europei este mai importantă ca niciodată. Vizita mea în Franţa, aşa cum am precizat la început, este prilejuită de centenarul sfârşitului Primului Război Mondial, cel mai sângeros război din istoria de până atunci a umanităţii. A fost un conflict în care realizările tehnologice remarcabile ale începutului de secol XX au fost utilizate pentru a distruge şi a ucide.

Un parteneriat aprofundat româno-francez în domeniile cercetării şi inovaţiei, în cadrul oferit de procesul integrării europene, orientat spre asigurarea păcii şi prosperităţii, reprezintă garanţia pe termen lung că inovarea va fi folosită doar în sprijinul păcii şi pentru rezolvarea problemelor cruciale ale planetei, fiind orientată spre atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Sunt însă sigur că domnul profesor Mourou ne poate spune mai multe despre modul în care ideile şi munca unei echipe transnaţionale pot contribui activ la depăşirea limitelor cunoaşterii umane.

Vă mulţumesc, vă doresc mult, mult succes şi aştept cu mare interes întrebările dumneavoastră!”

Foto: precidency.ro

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.