Se împlinesc 140 de ani de la nașterea marelui romancier, întemeietorul romanului realist modern românesc, Liviu Rebreanu.
Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlișua (din fostul comitat Solnoc Dăbâca – azi județul Bistrița-Năsăud), fiind primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu (1863-1914) și ai Ludovicăi (născută Diuganu).
A început cursurile școlii primare în 1891. Despre această epocă oferă el însuși o mărturie: Cele dintâi plăceri ale slovei tipărite și ale științei de carte tot în Maieru le-am avut, în forma primelor lecturi care m-au pasionat, Poveștile ardelenești ale lui Ion Pop-Reteganul, vreo cinci volume.
A urmat în anul 1895 două clase la Gimnaziul Grăniceresc din Năsăud, în limba română. În 1897 s-a transferat la școala de băieți din Bistrița („Polgári fiu iskola”), cunoscut și sub numele de Gimnaziul Evanghelic din Bistrița (astăzi Colegiul Național „Liviu Rebreanu”), unde a urmat încă trei clase, în limba maghiară și limba germană.
În 1900 a început să urmeze Școala Reală Superioară de Honvezi din Sopron (Ödenburg, în nord-vestul Ungariei, lângă granița cu Austria). La sfârșitul anului I a obținut calificativul „eminent”.
La 12 februarie 1908 demisionează din armată și revine în Prislopul Năsăudului, spre disperarea părinților, care l-au știut un domn realizat: „Aici am luat contact cu țăranul român, aici l-am cunoscut mai bine, aici m-am impregnat de toate suferințele și visurile lui – lucruri care aveau să treacă mai târziu în literatura mea…” La 1 noiembrie 1908 a debutat în presa românească la Sibiu, unde în revista „Luceafărul” îi apare nuvela numită Codrea.
Pentru o scurtă perioadă de timp din anul 1909 a lucrat ca funcționar la primăria din Vărarea, actualul Nepos. Participă la serbările Astrei de la Sibiu. Trece munții și se stabilește la București, unde participă la cenaclul lui Mihail Dragomirescu, în cadrul căruia a prezentat nuvela Proștii.
În luna ianuarie 1910, pe baza convenției cu Austro-Ungaria, guvernul budapestan cere autorităților românești extrădarea gazetarului ardelean. În februarie, Rebreanu a fost arestat și deținut la Văcărești. Într-un memoriu adresat autorităților românești în luna mai, tânărul scriitor a menționat că adevărata pricină a cererii de extrădare constă în activitatea sa publicistică pe care, anterior, a desfășurat-o în slujba „românilor de peste munți”.
Liviu Rebreanu a deținut mai multe funcții și demnități importante în viața sa, pe lângă activitatea literară:
- Director al Teatrului Național din București – între 1928 și 1930 și apoi între 1940 și 1944; a avut un rol important în promovarea dramaturgiei românești.
- Membru al Academiei Române – a fost ales membru titular în 1939, pentru contribuțiile sale remarcabile în literatură.
- Președinte al Societății Scriitorilor Români – între 1925 și 1932, susținând consolidarea statutului scriitorilor în România.
- Inspector general al artelor în Ministerul Artelor – o funcție cu caracter administrativ și cultural.
- Deputat în Parlamentul României – într-o perioadă scurtă, ca reprezentant al intereselor culturale.
Principalele opere literare ale lui Liviu Rebreanu:
Romane
- Ion (1920) – primul roman modern românesc, temă socială și psihologică.
- Pădurea spânzuraților (1922) – inspirat din drama fratelui său, executat în armata austro-ungară.
- Adam și Eva (1925) – roman filozofic despre reîncarnare și iubirea eternă.
- Ciuleandra (1927) – roman psihologic despre pasiune și nebunie.
- Crăișorul*(1929) – roman istoric dedicat lui Avram Iancu.
- Răscoala (1932) – inspirat din răscoala țărănească din 1907.
- Gorila (1938) – satiră politică.
- Amândoi (1940) – roman psihologic și polițist.
Nuvele și povestiri
– Catastrofa
– Norocul
– Cadrilul
– Golanii
– Ițic Ștrul, dezertor
– Mărturisire
– Apostolul
(Multe dintre ele adunate în volumul *„Golanii”* – 1916)
Piese de teatru
– Plicul
– Cadrilul
– Domnișoara Mărăcine
– În familie
– Cocoșul negru
O serie de opere ale lui Liviu Rebreanu au fost ecranizate, cu mare succes la publicul cinefil:
Ion
Film: Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii
Regie: Mircea Mureșan
An: 1980
Detalii: Ecranizarea fidelă a romanului, în două părți, surprinde conflictul dintre dragoste și dorința de avere.
Pădurea spânzuraților
Film: Pădurea spânzuraților
Regie: Liviu Ciulei
An: 1964
Detalii: Film premiat la Cannes (Premiul pentru regie), o adaptare dramatică și intensă a romanului.
Ciuleandra
Film: Ciuleandra
Regie: Sergiu Nicolaescu
An: 1985
Detalii: Thriller psihologic bazat pe povestea pasiunii obsesive și a alienării.
Amândoi
Film: Amândoi
Regie: Alexandru Tatos
An: 1979
Detalii: Film mai puțin cunoscut, inspirat din romanul omonim, cu temă psihologică și de mister.
Aceste ecranizări au adus un omagiu stilului realist și profund al lui Rebreanu, reflectând frământările sociale și psihologice ale personajelor sale.
