OPINII

Marea rușine

Autor: Ciprian Mihali

Aș vrea să le spun tuturor celor care citesc aceste rânduri, din țară sau din afara țării, că fiecare apariție în cadrul instituțiilor europene a demnitarilor români din guvern sau din majoritatea parlamentară este un motiv de imensă rușine și de sfâșiere interioară. Oricât de mult am vrea să nu fie așa, atunci când Dăncilă își dovedește analfabetismul, ea ne reprezintă pe noi toți ca pe niște analfabeți; atunci când Tudorel Toader reinterpretează pe placul infractorilor teoria statului de drept ne prezintă pe toți în fața lumii ca pe niște potențiali infractori falsificând definițiile și practicile legii ca să ieșim basma curată după ce furăm. Atunci când Carmen Dan spune Europei că jandarmii și-au făcut datoria, noi toți mai luăm un baston pe spate și un gaz în ochi. Iar când fosila de Daea dă lecții de idioțenie Europei, o face în numele nostru al tuturor, ca niște idioți ce suntem. Când europarlamentarii PSD Zoană și Pavel se dovedesc niște mojici cărora colegii străini trebuie să le atragă atenția, într-atât se simt ei înșiși de jigniți de felul lor de a vorbi, să știți că dovedesc lumii întregi că noi, toți românii, suntem niște mojici.

Desigur, veți spune că nu i-am votat, că nu asta ne-am dorit, că nu ne regăsim în ei, că nu noi suntem vinovați pentru ascensiunea prostiei arogante la nivel de politică de țară. Dar iată, exact aceștia sunt cei care dau azi examenul României în fața Europei, iar acest examen este o neîncetată suferință și o profundă rușine. Toți oamenii aceștia vorbesc în numele României, în numele nostru, și o fac ca niște inculți ce sunt, ca niște incompetenți ce sunt, ca niște mincinoși ce sunt. Degeaba suntem noi unul sau altul deștepți sau pricepuți sau cinstiți, pentru că ei s-au aliat, s-au mobilizat și au luat toată puterea. Inclusiv și mai ales puterea de a vorbi în numele fiecăruia dintre noi și în numele țării.

Orice va spune propaganda oficială, în afara efortului unor diplomați extraordinari și a câtorva funcționari de la București, toți ceilalți din guvernul României, însoțiți de adunătura de piloși și țoape care au sufocat reprezentanța României la Bruxelles, care au falsificat până și concursul pentru stagiile unor tineri – toți aceștia ne vor aduce doar dispreț din partea partenerilor europeni. Desigur, câte unul dintre noi va fi bătut pe umăr și va fi consolat, că el nu e precum ceilalți. Dar România întreagă este batjocorită de această rețea de nepricepuți cu ifose de oameni politici. Nu știe niciunul o limbă străină, nu stăpânește niciunul vreun dosar de lucru, nu știu să poarte un dialog pe subiectele pe care sunt întrebați, nu au soluții, nu au viziune, transpiră și se bâlbâie, iar ceilalți europeni îi privesc cu milă și compasiune, așa cum s-a putut citi pe chipurile unor auditori în aceste zile.

Să sperăm că nu se prăbușește întreg statul până în luna mai, la primul rând de alegeri. Trebuie să mergem să votăm, oriunde ne-am afla, si să scăpăm odată de ei. Dacă ne-a fost lene sau nu am putut să votăm acum trei ani, dacă ne-a fost lene sau am găsit mereu scuze ca să nu protestăm împotriva corupției și abuzurilor, măcar să ne fie învățătură de minte această rușine mare pe care o îndurăm și să ne ducem la vot în 26 mai. Nu vom schimba mare lucru în peisajul politic românesc deocamdată, dar va fi un prim semn important, va fi precum gura aceea de oxigen de care ai nevoie ca să nu te îneci și să mai reziști puțin cu capul apăsat sub apă de banda asta de infractori. Dacă altceva nu suntem în stare să facem pentru țara asta, măcar să mergem să votăm, că altfel ne scufundăm de tot, în rușine și în neputință, iată, conduși prin Europa de țoape analfabete și activiști cu cariere falsificate. Ăștia suntem noi? Atâta putem și atâta merităm?