EDUCAŢIE/CULTURĂ

Mari personalități ale Transilvaniei. Victor Babeş

Victor Babeş, medic, bacteriolog şi anatomopatolog, creatorul şcolii române de morfopatologie şi microbiologie, s-a născut la 28 iulie 1854, la Viena, potrivit Dicţionarului “Membrii Academiei Române” (Bucureşti, Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003).

A început să studieze Arta Dramatică, la Budapesta. Moartea surorii sale, Alma, provocată de tuberculoză, la o vârstă tânără, l-a determinat să abandoneze studiile începute şi să se înscrie la Medicină.
A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Budapesta şi Viena. A luat doctoratul în medicină la Viena în anul 1878. În 1881 a primit o bursă şi a plecat la Paris şi la Berlin, unde a lucrat cu cei mai importanţi profesori ai vremii: Cornil, Pasteur, Virchow, Koch şi alţii. A continuat să studieze alături de mari profesori de la Munchen, Heidelberg şi Strassbourg până în 1886.În 1885 este numit profesor de histopatologie la Facultatea de Medicină din Budapesta. În acelaşi an a publicat la Paris, împreună cu savantul André-Victor Cornil, primul tratat complet de bacteriologie din lume.În 1887 se mută la Bucureşti, ca profesor la catedra de bacteriologie. A ocupat această funcţie până în anul 1926. Tot în anul 1887, s-a înfiinţat, prin Legea nr. 1197, Institutul de Bacteriologie şi Patologie, condus de Victor Babeş şi care avea în viitor să îi poarte numele (Institutul „Victor Babeş”). Acesta a fost primul institut de cercetări ştiinţifice înfiinţat în ţara noastră. Aici a organizat unul dintre primele centre de vaccinare antirabică din lume, după cel creat de Pasteur, la Paris.Din 1889 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar din 1893 a devenit membru titular.În 1895, a formulat principiul serovaccinării.

În anul 1900 a înfiinţat Societatea Anatomică, la Bucureşti, care se ocupa cu studiile anatomo-clinice. În 1913 a preparat un vaccin antiholeric pentru a combate epidemia de holeră care izbucnise în rândurile Armatei Române, care se afla în campania din cel de-al Doilea Război Balcanic în Bulgaria. Între 1916-1918 a continuat prepararea de produse biologice, rămânând în zona ocupată de Puterile Centrale. În 1919 este numit profesor la Universitatea din Cluj, nou înfiinţată în acel an.

Un alt preparat făcut de el care a salvat foarte multe vieţi a fost serul antidifteric. A desfăşurat activitate amplă în cercetarea pelagrei, tuberculozei, febrei tifoide şi a leprei.

A descoperit peste 40 noi specii microbiene, care au fost denumite după numele său, Babesiide.

A publicat peste 1.000 lucrări ştiinţifice şi 25 monografii în domeniul microbiologiei şi anatomiei patologice.

A fost membru corespondent al Academiei de Medicină franceze. A fost decorat cu cea mai înaltă distincţie civilă franceză, Legiunea de Onoare.

Mama sa era austriacă, iar tatăl, Vincenţiu Babeş, era avocat şi militant pentru drepturile românilor transilvăneni, fiind printre cei care au susţinut în 1848, la Viena, cauza românilor. Totodată, Vincenţiu Babeş a fost unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române, potrivit medicaacademica.ro.

Victor Babeş a efectuat studiile gimnaziale la Lugoj. Iniţial, a fost atras de muzică şi actorie, dar a decis să studieze medicina după moartea surorii sale, la numai 12 ani, de ftizie. Astfel, chiar dacă după absolvirea liceului s-a înscris la Conservatorul de artă dramatică din Budapesta, renunţă la aceste cursuri şi, în iarna anului 1871, se înscrie la Facultatea de Medicină din Budapesta. După absolvirea cu succes a anului I, decide să-şi continue studiile la Viena, se arată în volumul “Pe urmele lui Victor Babeş” de Mihai Neagu Basarab (Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1988).

Chemat de profesorul Karl von Rokitansky, în octombrie 1875 este numit asistent definitiv la Catedra de anatomie patologică a Facultăţii de Medicină din Budapesta, fiind totodată student în ultimul an la această facultate, pe care a absolvit-o în 1876. La 2 august 1878 obţine, la Viena, doctoratul, cu calificativ maxim, iar în 1881 obţine titlul de docent, în urma unui examen susţinut la Budapesta.

În toamna anului 1882 pleacă într-o călătorie de studii în Germania şi Franţa, continuându-şi, astfel, specializarea la Munchen, Heidelberg, Strassbourg, Paris şi Berlin (1882-1886), potrivit Dicţionarului “Membrii Academiei Române”.

La Paris, Victor Babeş îl cunoaşte pe André Victor Cornil, titularul Catedrei de anatomie patologică, ce înfiinţase împreună cu Ranvier un institut şi publicase un tratat de histologie patologică. În institutul lui A.V. Cornil, Victor Babeş stăruie, în cadrul lucrărilor curente, cu precădere asupra aspectului bacteriologic al cazurilor care i se prezentau. Profesorul Cornil acceptă propunerea lui Babeş de a scrie împreună un tratat de bacteriologie şi îi oferă acestuia un post de preparator la institutul său. (“Pe urmele lui Victor Babeş”, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1988).

Astfel, în 1885, Victor Babeş împreună cu savantul francez A.V. Cornil publică cel dintâi tratat complet de bacteriologie din lume – “Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie, l’anatomie et l’histologie pathologique des maladies infectieuses”. În câteva luni, Victor Babeş publică aproape 20 de lucrări ştiinţifice şi face o serie de descoperiri de importanţă deosebită.

În august 1887 Victor Babeş vine la Bucureşti, unde, în acelaşi an, pune bazele Institutului de Patologie şi Bacteriologie, pe atunci unic în lume şi care avea iniţial patru secţii: Secţia I pentru cercetarea bolilor infecţioase la om, denumită ulterior Secţia de bacteriologie şi anatomie patologică, sub conducerea lui Gh. Marinescu, viitorul mare neurolog; Secţia a II-a pentru cercetarea bolilor infecţioase ale animalelor; Secţia a III-a, de chimie patologică şi biologică; Secţia a IV-a, pentru tratamentul antirabic, după cum se arată în volumul “Oameni de ştiinţă… Conexiuni… Gesturi frumoase”, autor C. Popescu-Ulmu (Bucureşti, Editura Albatros, 1981).

În cadrul Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti – primul institut de cercetări ştiinţifice înfiinţat în România – a organizat, în 1888, al doilea centru de vaccinare antirabică din lume, după cel creat de Louis Pasteur la Paris, după cum se menţionează în Dicţionarul “Membrii Academiei Române”.

Deschizător de drum în medicina şi biologia universală, creator al şcolii române de morfopatologie şi microbiologie, Victor Babeş a fost, între 1885-1887, profesor la Catedra de Histopatologie a Facultăţii de Medicină din Budapesta, iar apoi, între 1887-1926, profesor de anatomie patologică şi bacteriologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti.

A adus contribuţii de renume mondial în studiul turbării, leprei, difteriei, tuberculozei, malariei, pelagrei etc., descoperind corpusculii virotici din celulele creierului animalelor turbate (“Corpusculii Babeş-Negri”) şi peste 50 de germeni patogeni noi. În literatura de specialitate, agenţii patogeni care provoacă unele boli la animale au fost denumiţi “babesii”, iar respectivele boli – “babesiose” (“babesia bovis” şi “babesia ovis”).

În 1892, a publicat împreună cu Gheorghe Marinescu şi Paul Blocq un “Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos”.

Opera lui Victor Babeş este inclusă în peste o mie de lucrări publicate, iar vieţii şi operei sale i-au fost consacrate numeroase cărţi şi articole.

A fost, de asemenea, membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris, ofiţer al Legiunii de Onoare, membru al Comitetului Internaţional pentru Combaterea Leprei din Paris, precum şi triplu laureat al Academiei de Ştiinţe din Paris, fiind distins cu premiile “Montyon” şi “Bréant”.

A primit Ordinul Naţional al Meritului Civil în grad Comandor (1891) al statului bulgar, Ordinul Steaua României, Coroana României, Ordinul Sanitar Civil în grad de Comandor (Bulgaria), Ordinul Coroana de Fier (Austria).

Victor Babeş a murit la 19 octombrie 1926, la Bucureşti. Locul său de odihnă se află în curtea interioară a Institutului Cantacuzino din Bucureşti.

În onoarea marelui savant, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara îi poartă numele.

În noiembrie 2018, a fost redeschis Muzeul Victor Babeş, aflat pe strada Andrei Mureşanu, în partea de nord a Capitalei. Aici poate fi admirată expoziţia permanentă intitulată “Victor Babeş – Principii, valori, moşteniri”.

Sursa: Enciclopedia României,

muzeulbucurestiului.ro