DIN TRANSILVANIA

Mari români. George Barițiu

Întemeietor al ziaristicii româneşti ardelene, istoric, publicist şi militant pentru emanciparea naţională a românilor din monarhia habsburgică, George Bariţiu a desfăşurat o mare parte a prodigioasei sale activităţi, în municipiul de pe Cibin.
El s-a născut la data de 4 iunie 1812, în localitatea clujeană Jucu de Jos, într-o familie de preoţi, atât tatăl, cât şi bunicul său fiind prelaţi greco-catolici. Studiile primare le-a efectuat la şcoala unitariană din Remetea (jud. Alba), iar pe cele medii la Liceul Piariştilor din Cluj-Napoca.

Fără Gheorghe Barițiu presa românească din Transilvania nu s-ar mai fi născut. Toate proiectele mari au nevoie de un imbold, de o persoană care să le realizeze și să le dea aripi. Gheorghe Barițiu a dat aripi presei din Transilvania.

Studiile primare și le-a făcut la școala unitariană din Trascău până în 1824. Au urmat Gimnaziul la Blaj și liceul Piariștilor din Cluj, aprofundându-se în filosofie. Facultatea a făcut-o la Blaj, studiind teologia până în 1835, întrucât și tatăl, și bunicul său au fost preoți greco-catolici. Totuși, chiar dacă a studiat teologia, Gheorghe Barițiu a ales să urmeze calea didactică, predând la Liceul Comercial Românesc din Brașov.

Studiile au fost doar începutul activității culturale a lui Gheorghe Barițiu. În 1838 a fondat la Brașov Gazeta de Transilvania. Acesta a fost primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. De asemenea, a început publicarea uneia dintre primele reviste literare românești: Foaia pentru mine, inimă și literatură. Mai mult decât atât, cu ajutorul său a apărut și Asociațiunea Transilvană pentru Literatură Română și Cultura Poporului Român, cunoscută și sub denumirea Astra, care a editat cunoscuta revistă Transilvania. Și, desigur, cea mai cunoscută operă a sa, Părți alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă, a publicat-o la Sibiu în trei voluni ântre 1889 și 1891. Să nu uităm că Gheorghe Barițiu a fost membru fondator al Societății Literare Române, devenind, în 1893, președinte al Academiei Române.

Între 1831-1835 a fost student al Facultăţii de Teologie din Blaj, însă nu a îmbrăţişat cariera ecleziastică, ci a optat pentru cea didactică. Prima sa activitate a fost aceea de dascăl la Liceul Comercial Românesc din Braşov. Aici a întemeiat în anul 1838 primul ziar românesc din Ardeal, Gazeta de Transilvania şi tot în acelaşi an a început la Blaj publicarea ,,Foii pentru minte, inimă şi literatură”, primul ziar literar românesc din toate timpurile.
George Bariţiu a fost unul dintre membrii Comitetului Naţional Român ales de Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, cu sediul la Sibiu şi însărcinat cu coordonarea acţiunilor revoluţionare. Alături de Andrei Şaguna, Timotei Cipariu şi Simion Bărnuţiu a participat la întemeierea, în 1867 a Astrei. Încă de la bun început George Bariţiu a deţinut funcţia de secretar al Asociaţiunii, pentru ca, în perioada 1888-1893 să fie desemnat preşedintele acesteia.
La Sibiu a pus bazele revistei ,,Transilvania”, organul oficial al Asociaţiunii, pe care a condus-o până la moarte, în paralel cu ziarul ,,Observatorul”, care a fiinţat între 1878 şi 1885. În plan politic, George Bariţiu a fost unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român. A redactat ,,Memorandumul” din 1882, în care a demascat politica de deznaţionalizare dusă de guvernele monarhiei dualiste. Preocupat de cercetarea istoriei Transilvaniei, a publicat, alături de numeroase documente şi studii, lucrarea sa fundamentală ,,Părţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 de ani în urmă”, redactată în trei volume între anii 1889-1891. Membru fondator al Academiei Române (1867), George Bariţiu a fost ales, cu câteva luni înainte de moarte, preşedinte al acestui prestigios for ştiinţific.

S-a stins din viaţă la Sibiu, la data de 2 mai 1893, lăsând posterităţii o bogată operă pusă în slujba făuririi conştiinţei, demnităţii şi unităţii naţionale. În 1911, când ASTRA se pregătea să aniverseze o jumătate de secol de existenţă, conducerea Asociaţiunii a lansat o subscripţie pentru ridicarea monumentului lui George Bariţiu, unul dintre cititorii ei.
George Bariţiu a fost înmormântat în cimitirul bisericii Dintre Brazi, pe atunci de rit greco-catolic. Monumentul funerar, ridicat de rudele sale în anul 1900, aparţine meşterului pietrar I. Roubischeck şi reprezintă un frumos obelisc din marmură neagră.

La 13 octombrie 1912, bustul, operă a sculptorului Oscar Spathe, a fost aşezat în curtea şcolii civile de fete a ASTREI. Discursul inaugural a fost rostit, cu această ocazie, de Andrei Bârseanu, preşedintele ASTREI. În septembrie 1924, bustul a fost mutat în Parcul ASTRA, pe locul unde poate fi admirat şi astăzi.