Mari români. George Barițiu

Întemeietor al ziaristicii româneşti ardelene, istoric, publicist şi militant pentru emanciparea naţională a românilor din monarhia habsburgică, George Bariţiu a desfăşurat o mare parte a prodigioasei sale activităţi, în municipiul de pe Cibin.
El s-a născut la data de 4 iunie 1812, în localitatea clujeană Jucu de Jos, într-o familie de preoţi, atât tatăl, cât şi bunicul său fiind prelaţi greco-catolici. Studiile primare le-a efectuat la şcoala unitariană din Remetea (jud. Alba), iar pe cele medii la Liceul Piariştilor din Cluj-Napoca.

Fără Gheorghe Barițiu presa românească din Transilvania nu s-ar mai fi născut. Toate proiectele mari au nevoie de un imbold, de o persoană care să le realizeze și să le dea aripi. Gheorghe Barițiu a dat aripi presei din Transilvania.

Studiile primare și le-a făcut la școala unitariană din Trascău până în 1824. Au urmat Gimnaziul la Blaj și liceul Piariștilor din Cluj, aprofundându-se în filosofie. Facultatea a făcut-o la Blaj, studiind teologia până în 1835, întrucât și tatăl, și bunicul său au fost preoți greco-catolici. Totuși, chiar dacă a studiat teologia, Gheorghe Barițiu a ales să urmeze calea didactică, predând la Liceul Comercial Românesc din Brașov.

Studiile au fost doar începutul activității culturale a lui Gheorghe Barițiu. În 1838 a fondat la Brașov Gazeta de Transilvania. Acesta a fost primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. De asemenea, a început publicarea uneia dintre primele reviste literare românești: Foaia pentru mine, inimă și literatură. Mai mult decât atât, cu ajutorul său a apărut și Asociațiunea Transilvană pentru Literatură Română și Cultura Poporului Român, cunoscută și sub denumirea Astra, care a editat cunoscuta revistă Transilvania. Și, desigur, cea mai cunoscută operă a sa, Părți alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă, a publicat-o la Sibiu în trei voluni ântre 1889 și 1891. Să nu uităm că Gheorghe Barițiu a fost membru fondator al Societății Literare Române, devenind, în 1893, președinte al Academiei Române.

Între 1831-1835 a fost student al Facultăţii de Teologie din Blaj, însă nu a îmbrăţişat cariera ecleziastică, ci a optat pentru cea didactică. Prima sa activitate a fost aceea de dascăl la Liceul Comercial Românesc din Braşov. Aici a întemeiat în anul 1838 primul ziar românesc din Ardeal, Gazeta de Transilvania şi tot în acelaşi an a început la Blaj publicarea ,,Foii pentru minte, inimă şi literatură”, primul ziar literar românesc din toate timpurile.
George Bariţiu a fost unul dintre membrii Comitetului Naţional Român ales de Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, cu sediul la Sibiu şi însărcinat cu coordonarea acţiunilor revoluţionare. Alături de Andrei Şaguna, Timotei Cipariu şi Simion Bărnuţiu a participat la întemeierea, în 1867 a Astrei. Încă de la bun început George Bariţiu a deţinut funcţia de secretar al Asociaţiunii, pentru ca, în perioada 1888-1893 să fie desemnat preşedintele acesteia.
La Sibiu a pus bazele revistei ,,Transilvania”, organul oficial al Asociaţiunii, pe care a condus-o până la moarte, în paralel cu ziarul ,,Observatorul”, care a fiinţat între 1878 şi 1885. În plan politic, George Bariţiu a fost unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român. A redactat ,,Memorandumul” din 1882, în care a demascat politica de deznaţionalizare dusă de guvernele monarhiei dualiste. Preocupat de cercetarea istoriei Transilvaniei, a publicat, alături de numeroase documente şi studii, lucrarea sa fundamentală ,,Părţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 de ani în urmă”, redactată în trei volume între anii 1889-1891. Membru fondator al Academiei Române (1867), George Bariţiu a fost ales, cu câteva luni înainte de moarte, preşedinte al acestui prestigios for ştiinţific.

S-a stins din viaţă la Sibiu, la data de 2 mai 1893, lăsând posterităţii o bogată operă pusă în slujba făuririi conştiinţei, demnităţii şi unităţii naţionale. În 1911, când ASTRA se pregătea să aniverseze o jumătate de secol de existenţă, conducerea Asociaţiunii a lansat o subscripţie pentru ridicarea monumentului lui George Bariţiu, unul dintre cititorii ei.
George Bariţiu a fost înmormântat în cimitirul bisericii Dintre Brazi, pe atunci de rit greco-catolic. Monumentul funerar, ridicat de rudele sale în anul 1900, aparţine meşterului pietrar I. Roubischeck şi reprezintă un frumos obelisc din marmură neagră.

La 13 octombrie 1912, bustul, operă a sculptorului Oscar Spathe, a fost aşezat în curtea şcolii civile de fete a ASTREI. Discursul inaugural a fost rostit, cu această ocazie, de Andrei Bârseanu, preşedintele ASTREI. În septembrie 1924, bustul a fost mutat în Parcul ASTRA, pe locul unde poate fi admirat şi astăzi.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.