Mari români: Iuliu Hațieganu

Iuliu Hațieganu s-a născut pe 14 aprilie 1885 în familia unui preot greco-catolic,în satul Dîrja de pe Valea Someșului. A avut alți patru frați, între care și marele om politic Emil Hațieganu. A absolvit Gimnaziul Superior din Blaj, unde a fost coleg de clasă cu viitorul cardinal Iuliu Hossu. A urmat apoi cursurile Facultății de Medicină ale Universității din Cluj-Napoca. În 1910 și-a încheiat studiile cînd a obținut titlul de doctor.

Din anul 1993, Facultatea de Medicină şi Farmacie din Cluj poartă numele profesorului Iuliu Haţieganu, marele medic internist care a profesat în marele oraş transilvan aproape 40 de ani. Este un omagiu adus celui care a făcut ca universitatea din vestul ţării să devină Heidelbergul românesc.

Sfârşitul anului 1918 şi anul următor 1919 a fost perioada de timp când în Transilvania s-au preluat de către autorităţile române instituţiile politice, economice, sociale, culturale, academice şi de învăţământ şi încadrarea şi reorganizarea lor la un nivel cu nimic mai prejos decât cel al antecesorilor. Profesorul Haţieganu a participat la festivităţile de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia, ca delegat oficial al tineretului universitar clujean. Cu acest prilej a fost investit de către noua autoritate cu preluarea şi organizarea învăţământului universitar la Cluj. Tânărul profesor Haţieganu a devenit primul decan al facultăţii de medicină şi a avut fericita ocazie de a forma o echipă cu personalităţi de primă mărime în învăţământul medical românesc precum: Victor Babeş, Emil Racoviță, Victor Pappilian, Iacob Iacobovici, Constantin Levaditti, Iuliu Moldovan şi alţi profesori şi conferenţiari care au format echipa de start a învăţământului medical românesc clujean.

În perioada interbelică medicina clujeană a avut cea mai frumoasă și plină de rezultate perioadă,

Marele merit al lui Hațieganu, însă, este acela că a reușit să formeze un corp didactic excepțional care a dus mai departe până astăzi valoarea medicinei românești. Personalitate puternică, a coagulat repede o echipă, care s-a transformat într-un colectiv profesional de elită atât la catedre, cât și în clinici. În 1929, profesorul Iuliu Haţieganu a preluat conducerea filialei clujene a Asociaţiei transilvănene pentru literatura română şi cultura poporului român (ASTRA). Aflat în fruntea acestei asociaţii, medicul a încercat să ducă la îndeplinire deviza ASTRA: ,,Prin încercări grele se ajunge la stele” (Per aspera ad ASTRA). El a deschis astfel calea unor evenimente sociale deosebite, organizînd astfel ,,o propagandă ştiinţifică intensă prin colaboratori care ştiau să deschidă uşa tainică a inimii pentru a putea intra şi aprinde luminile în labirintul întortochiat al minţii ţăranului român”, scrie autorul cărţii ,,Vieţi dedicate omului”.

La începutul anilor ’30, el a devenit rectorul universităţii clujene, axându-şi activitatea pe importanţa acordării unui rol aparte educaţiei fizice în cadrul instituţiilor de studii superioare. Din fonduri proprii, colectă publică și bani de la ASTRA, Hațieganu a înființat între 1930-1932 la Cluj-Napoca un parc destinat mișcării sportive a tinerilor. Parcul sportiv Iuliu Hațieganu, aflat pe malul Someșului și cu o suprafață de 25 ha, a fost dedicat memoriei unicului său copil, mort la numai 8 ani. În prezent poartă numele întemeietorului său.

Odată cu instaurarea comunismului, noua situație politică l-a afectat atât pe Hațieganu, cât și colaboratorii săi, mulți fiind concediați sub pretextul unor așa-zise judecăți „populare”.

În 1985, sărbătorirea centenarului nașterii lui Iuliu Hațieganu, a fost interzisă de autoritățile comuniste.

sursa text și foto: Documente privind istoria României între anii 1918-1944, wikipedia,

 

Recommended For You

About the Author: Seserman Alin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.