Medicii dau examen de intrare în sistemul medical, directorii de instituții publice sunt numiți de baronii județelor.

de Alin Seserman

Cea mai importantă reformă (după părerea mea) este cea din administrația publică, care ar viza trei componente. Prima este legată de accesul în administrația publică. Așa cum astăzi aproape 7000 de candidați susțin examenul de rezidențiat, tot așa cred că e necesară susținerea unui examen corect pentru a deveni funcționar public. În felul acesta tinerii nu vor mai trebui să se înscrie în partid pentru a se putea angaja la stat.

Partidele se vor însănătoși, fiindcă politica va fi făcută de cei care vor dori să candideze și să încerce o carieră, fie locală sau națională. Politica nu trebuie făcută de directori de liceu numiți politic sau de alți pretendenți la funcții de directori din instituțiile descentralizate. Politica trebuie să o exercite cei care vor să fie deputați, miniștri, consilieri locali, primari și de profesioniștii în domeniu, experți, consilieri.

A doua componentă e direct legată de accesul la funcțiile publice de conducere. Astăzi zeci de mii de funcții de conducere sunt ocupate de persoane care n-au calificare, n-au pregătire, fiind numiți acolo pe bază de interese politico-financiare. Orice funcție de conducere trebuie obținută prin examen, așa cum elevii de clasa a VIII-a susțin un examen, în fața camerelor de luat vederi. Adică pe bune. Administrația publică trebuie condusă de profesioniști, iar dacă accesul va fi pe bază de merit, vor fi interesate persoanele calificate. Astăzi foarte mulți profesioniști lucrează pentru 5000 de lei. Cred că vor dori să lucreze pentru 10000 de lei, ca să nu mai vorbim și de alte beneficii.
Sediile partidelor sunt înțesate astăzi de cei care sunt pasionați de funcții publice de conducere care se împart în birourile unor politicieni (slabi de altfel), blocând astfel accesul altora, care realmente au chemare pentru politica adevărată (adică sunt dedicați interesului public).
În ambele cazuri au loc și astăzi examene sau așa-zise concursuri. În puține cazuri se întâmplă să fie corecte, iar de cele mai multe ori profesioniștii nu participă știind că funcțiile se ocupă prin aranjamente politice.

A treia componentă vizează reorganizarea teritorială. Aproape toate comunitățile mici sunt în faliment de multă vreme. E irațional ca mii de comune să funcționeze prin subvenții plătite din banii altora. E noneconomic, e anormal. Poate exista o astfel de situație, două, dar la noi e regulă. E un fenomen. Primăriile românești adună 5 lei și cheltuie 10, doar pentru a funcționa. Doar pentru a funcționa la limita sărăciei. Adică fără ambulanțe, servicii sociale, etc. Nu mai discutăm de banii pentru dezvoltare, pe care binențeles că nu-i au, însă îi primesc pe criteriile stabilite de baronii județelor. Toți acești bani ar putea fi utilizați în investiții care ar produce bunăstare și locuri de muncă, pe care nu le-ar mai plăti statul (adică noi), ci ar genera noi venituri statului prin munca și plata realizată în sistemul privat.

România lucrului bine făcut, a bunului-simț, e direct legată de această reformă care ar produce o schimbare uriașă. În bine, desigur.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.