POLITICĂ

„Mihai Neamțu viceprimar la Capitală”

La noi mereu se vorbește mai mult despre oameni și mai puțin despre proiecte. Am auzit zilele acestea formula „Mihai Neamțu viceprimar la Capitală”. O fi? N-o fi? Susținerea Mișcarii Populare mă onorează. Premierul Orban a spus că este o opțiune de luat în calcul. Decizia finală rămâne, însă, la Nicușor Dan (care n-are o majoritate confortabilă dacă un singur consilier PNL sau USR absentează, se îmbolnăvește ori defectează…)
Totuși, e bine să știți că Muzeul Dictaturii Comuniste ar fi, pentru mine, o prioritate a instituțiilor culturale din Primăria Generală. A sosit timpul ca și românii — după cehi, unguri, polonezi sau baltici — să omagieze rezistența intelectualilor în timpul comunismului. A sosit ceasul redescoperirii poveștilor adevărate despre oameni ca Dinu Pillat (poet și scriitor, 1921-1975), Nicolae Steinhardt (specialist în drept devenit monahul de la Rohia), Constantin Noica (filozoful de la Păltiniș), Alexandru Paleologu (eseist, 1919‑2005), Theodor Enescu (critic de artă, 1926‑1998) sau Petre Țuțea (gânditor socratic, 1902‑1991).
Istorii cutremurătoare ar ieși la suprafață într-o cameră de muzeu dedicată lui Richard Wurmbrand (fost comunist, dar trecut prin temniță și convertit la creștinism), Sergiu Al‑George (1922‑1981, orientalist, medic, traducător din sanscrită), Vladimir Ghyka (veritabil martir) sau despre părintelui Dumitru Stăniloae (1903‑1993, autorul monumentalei traduceri „Filocalia”).
Dincolo de categoria intelectualilor, au existat români cinstiți care au refuzat umilințele, care au denunțat frigul și care au înfruntat foamea. Simbol al rezistenței anticeaușiste, Doina Cornea n-a acceptat nicio clipă să-și încoloneze trupul la 23 august și să aducă ofrande mincinoase pe altarul nebuniei „Marelui Conducător”. Andrei Pleșu a fost exilat la Tescani în 1989. Horia-Roman Patapievici și-a petrecut noaptea de 21/22 decembrie, la Revoluție, într-o temniță ceaușistă.
România a avut, așadar, eroi capabili să înfrunte minciuna totalitarismului roșu. Au existat oameni curajoși și curați (dar prea puțin curtați), care și-au regizat un zbor către cerul stelelor fixe, situat dincolo de contingența oarbă a istoriei. Aceștia merită, cu adevărat, un omagiu, un muzeu, un spațiu memorial.
Mihai Neamțu