ACTUALITATE, CULTURĂ

Mihail Sadoveanu – 145 de ani de la naștere

on

More in ACTUALITATE:

Distribuire articol:

Se împlinesc, pe 5 noiembrie 2025, 145 de ani de la nașterea, la Pașcani, a lui Mihail Sadoveanu, unul dintre cei mai proeminenți prozatori al literaturii române.

Strămoșii săi paterni, gorjeni, veneau de fapt din sudul Dunării; cei materni erau răzeși de la apa Moldovei.

A fost unul dintre colaboratorii marcanți ai lui Spiru Haret, ca reformator al bibliotecilor sătești, iar ca fondator al Societății Scriitorilor Români a fost unul dintre „legislatorii” breslei.

A fost și primul nostru scriitor capabil să se întrețină din scris.

Și-a făurit, de la început, un limbaj literar inconfundabil, alimentat de dulceața limbii cronicărești a lui Neculce, de Eminescu și Creangă, dar și de scrierile bisericești bizantine, bucurând zeci de generații cu scrierile sale, printre care se numără opere de o incontestabilă valoare literară –  trilogia epopeică Frații Jderi, Neamul Șoimăreștilor, Viața lui Ștefan cel Mare, Șoimii, Nicoară Potcoavă, Hanu-Ancuței, Dumbrava minunată, Zodia cancerului sau vremea Ducăi-Vodă, Creanga de aur, Vremuri de bejenie, Nunta Domniței Ruxandra.

A și tradus, adaptând texte din Viețile sfinților, Psalmii (pentru tălmăcirea cărora a învățat ebraica), dar și, prin franceză, scrieri clasice orientale: de la Halima la japonezul Ho-Jo-Ki sau la prima scriere în limba iakută, încorporată în micul roman Uvar.

În 1921 devine membru al Academiei Române. Doi ani mai târziu, își ține discursul de recepție, în care face aprecieri pozitive fată de folclorul românesc în general și de poezia populară în special.

„După preluarea puterii de către sistemul comunist, Sadoveanu a sprijinit noile autorități, trecând de la propria versiune de realism la doctrina comunistă a realismului socialist. Aceasta a dus la colaborarea cu Asociația Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS), condusă de medicul endocrinolog, ulterior academician Constantin Ion Parhon.

Scriitorul îndeplinește rolul de gazdă pentru delegațiile sovietice conduse de Andrei Vîșinski și Vladimir Kemenov în timpul vizitelor lor din 1944, după care devine președintele „secției literare și filosofice” a ARLUS (secondat de Mihai Ralea și Perpessicius).

În februarie 1945, el se alătură lui Parhon, Alexandru Rosetti, compozitorului George Enescu, biologului Traian Săvulescu și matematicianului Dimitrie Pompeiu într-un protest împotriva politicilor culturale promovate de primul ministru Nicolae Rădescu și a cabinetul său, pentru a-l discredita pe anti-comunistul Rădescu și pentru a-l face să plece de la putere.[88] După iunie 1946, Sadoveanu devine editor al revistei literare a asociației, Veac Nou, alături de Ion Pas, Gala Galaction, Horia Deleanu, Octav Livezeanu și N. D. Cocea.

Schimbările literare și politice ale lui Sadoveanu devin vizibile publicului în martie 1945, în timpul conferinței publice despre Stalin care a avut loc la București, fiind doar una din conferințele pe care le-a ținut la nivel național. Discursul său, intitulat Lumina vine de la Răsărit, este o încercare de a îmbunătăți imaginea stalinismului în România.

După ce Societatea Scriitorilor a fost reorganizată în Uniunea Scriitorilor din România în 1949, Sadoveanu devine președintele de onoare al acesteia, ca mai apoi, în 1950, să fie numit președintele ei, înlocuindu-l pe Zaharia Stancu.”

Operă (selecție)


Distribuire articol: