Mircea Cărtărescu: „Nu toate zonele sociale din România sunt conștiente de ceea ce se întâmplă astăzi”

Scriitorul Mircea Cărtărescu s-a aflat în aceste zile la Bistrița, la Festivalul Poezia e la Bistrița, alături de poeții Ion Mureșan, Radu Vancu, Dan Coman, Marin Malaicu și mulți alții.

Cărtărescu a fost invitatul special al celei de-a 3-a zi a festivalului, iar timp de o oră și jumătate s-a aflat în dialog cu participanții. Temele abordate au fost cele legate de viața publică, de generația 80-iștilor și despre poezia de ieri și de azi. Scriitorul a răspuns pozitiv invitației noastre și îi mulțumim pentru timpul acordat.

Mihai Sărmășan: Bună ziua, doamnelor și domnilor, ne aflăm la o nouă ediție a interviurilor publicației noastre, NOTABN. De data aceasta îl avem invitat, și este o onoare pentru noi, pe domnul Mircea Cărtărescu, recunoscutul scriitor și prozator român. Bună ziua, domnule Cărtărescu și vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră. Domnule Cărtărescu, sunteți un prieten al bistrițenilor, ce vă aduce des în orașul nostru?

Mircea Cărtărescu: Bună ziua, vă multumesc și eu pentru invitație. Mă aduc mai multe lucruri. În primul rând soția mea este sângeorzancă, deci e din această zonă, prin ea am cunoscut această zonă. Sunt 20 de ani de când ne-am cunoscut și noi venim în fiecare an la Sângeorz-Băi. Cu ocazia asta, firește că ajungem și la Bistrița și împrejurimi. În al doilea rând minunații scriitori din Bistrița, care sunt cu toții prietenii mei, din fericire, și cu care mă simt întotdeauna foarte bine. Mă gândesc la Ioana Bradea, mă gândesc la Marin Malaicu, mă gândesc la Dan Coman și la alți câțiva scriitori foarte buni pe care îi are această zonă.

Publicată de Sorin Săsărman pe Sâmbătă, 14 Iulie 2018

Amalia Pop: Proiectul ”Poezia este la Bistrița” este în acest an la a X-a ediție, merită acest proiect continuat, în condițiile în care bistrițenii au diverse activități culturale?

M.C. Orice proiect cultural merită continuat, sunt atât de puține în acest moment,  încât fiecare proiect este un fir de aur. De aceea, eu am fost foarte încântat că a putut continua acest festival și anul acesta, an aniversar ca să spunem așa, care s-a arătat încă de la început deosebit, și prin invitații cu totul și cu totul speciali pe care i-au chemat organizatorii și prin atmosferă. Din fericire și vremea a ținut cu noi și e cu totul altceva. O vremea însorită aduce și plăcerea oricărei întâlniri.

A.P. Ați schimba ceva la forma actuală a proiectului sau ar încăpea unele îmbunătățiri? Ați schimba forma în care este el astăzi?

M.C. Fiecare festival e altfel și așa ar trebui să fie. El este gândit de doi oameni talentați dar și foarte inteligenți și aplicați pe managementul cultural, îi menționez pe Marin Malaicu și pe Dan Coman, și ei știu mai bine ce fac. Nu ere rost să caut eu vinovați, deocamdată eu sunt foarte bine în acest format și cred  că este foarte bun.

M. S. Domnule Cărtărescu cum vi se par tinerii din ziua de azi? Sunt ei interesați de poezie și proză?

M.C. Eu lucrez cu tineri, sunt profesor la universitate de 30 de ani aproape și am o părere echilibrată despre tinerii de astăzi. Nu sunt nici de de partea celor care spun că sunt mult mai puțin culturalizați, că citesc mai puțin, că îi interesează mai puțin lucrurile de pe lumea aceasta, dar nici nu mă bucur foarte tare de ce avem în acest moment. Ca întotdeauna  sunt oamenii talentați cum sunt peste tot și de toate tipurile și care își fac foarte bine treaba pe care trebuie să o facă, proiectele pe care le au, ambițiile lor și așa mai departe. Sigur că întotdeauna se poate mai bine, noi trăim o revoluție, o revoluție digitală, trebuie să ținem seama de asta și oamenii foarte tineri de astăzi care s-au născut cu tableta în față,  firește că au altfel de mentalitate, altfel de gândire, altfel de lume. Eu cred în oamenii tineri și îmi plac foarte mult.

A.P. Discutând de tineri, considerați că învățământul românesc după toate schimbările suferite în ultimii ani livrează informația constructivă și necesară și mă refer aici la manualele de română și istorie?

M.C. Învățământul românesc s-a reformat după revoluție  în urma unor dezbateri și cum se întâmpla la noi, nu numai dezbateri, ci și scandaluri, modernizându-se într-un fel prin  faptul că au apărut manuale multiple, la toate materiile și așa mai departe, așa încât și profesori și elevii să aibă de unde să aleagă. Partea proastă e că această schimbare, în acest moment s-a oprit, dacă nu cumva a dat înapoi și există în ultimii 2-3 ani o tendință evidentă, vădită, de reîntoarcere la manualul unic și din păcate, nu numai în privința conceptului de manual ci și în privința conținutului. Dacă vă uitați prin ce se preconizează ca manuale publicate de o singură editură care are monopolul pe întreaga țară, vă apucă groaza. Este același manual din perioada comunistă cu poza lui Ceaușescu ruptă, nici o altă schimbare ori la așa ceva trebuie reacționat. Trebuie reacționat la toate nivelurile.

M.S. Domnule Cărtărescu, sunteți un om de cultură implicat în viața publică, considerați că oamenii care vin din sfera dumneavoastră ar trebui să fie mai implicați în viața socială, viața publică din România?

M.C. Da în privința unor grupuri de oameni. De pildă eu am văzut foarte puțini studenți implicați. Studenții au organizațiile lor în toate universitățile, nu am văzut pur și simplu participarea acestor organizații și a studenților propriu ziși la mișcările de protest. De un an și jumătate de când sunt foarte  intense și foarte mediatizate, ne preocupă pe toți și ne scot pe toți în stradă. Am văzut  foarte puțini studenți, am văzut foarte puțini oameni tineri în general. Nu e posibil ca un om de 102 ani aproape, să poarte drapelul acestor mișcări de protest iar tinerii să nu fie prezenți. Media de vârstă din câte mi-am dat eu seama este undeva la 35 de ani. Sunt oameni de vârstă medie cei care în general protestează. Deci eu aș spune că într-adevăr este o mare problemă. Nu toate zonele sociale din România sunt conștiente de ceea ce se întâmplă astăzi și nu toate doresc să renunțe la confortul lor zilnic pentru a face niște lucruri utile probabil în lumea de azi.

A.P. Așa cum spuneam sunteți implicat în viața publică și cu un ochi pe conducerea României de astăzi. Care sunt cele mai semnificative pierderi în acest sens pentru România?

M.C. Trebuie să vă spun de la început că nu sunt un luptător nativ, aș prefera să stau acasă să-mi văd de treburile mele. Sunt silit  într-un fel să fac aceste lucruri care nu sunt în firea mea,  nu sunt nici activist, nu am opinii foarte puternice niciodată dar sunt silit de simțul meu de justiție, de simțul meu de dreptate, care este ofensat zi de zi de acest interval de timp ce ține acut din 2012 încoace. Fiind agresat în fiecare zi și fiind contrariat foarte tare, fiind scos pur și simplu din drepturile mele, din matca mea, unde sunt obișnuit să stau, trebuie să fac ceea ce se cere ca o personalitate publică. Nu am vrut niciodată să fiu așa, cred că orice om are această datoria de a participa la viața comunității și de a nu-i fi străine lucrurile rele, negative, violente către se petrec. Eu am reacționat, de fiecare dată, cât se poate de firesc împotriva acestor lucruri care se întâmplă în zilele noastre și care după părerea mea corespund unui plan de anulare a libertății, democrației , statului de drept pe care cu toții ne-am străduit să le construim din nimic după revoluție. Deci, în 28 de ani de libertate noi am construit aceste lucruri, de bine de rău, atât cât s-a putut România. În acest moment am ajuns, după părerea mea la o restaurație, la o restaurație comunistă, comunistoidă să spunem așa, la o întoarcere la ceea ce omul îndoctrinat simte că a pierdut odată cu siguranța zilei de mâine din comunism, așa falsa asistența socială, medicală, și așa mai departe, care acum când oamenii au uitat răul și au uitat chinul vieții cotidiene, ei realizează, că pe acest tip de idealism al unei  categorii mai defavorizate, mai săracă, mai puțin educate se bazează niște oameni care au ajuns la putere și care încearcă să facă ceea ce în trecut era normal și anume să confunde partidul cu statul.

M.S. Considerați că personalitățile din Academia Română ar trebui să se implice activ, ar trebui să candideze la următoarele alegeri?

Publicată de Sorin Săsărman pe Sâmbătă, 14 Iulie 2018

M.C. Deci eu am spus-o întotdeauna, fiecare om trebuie să facă ceva  activ, cred eu. Nu contează dacă e academician sau e țăran, fiecare om ar trebui să reacționeze la încercarea de a submina propria sa libertate, dar lucrul acesta trebuie și înțeles, trebuie să existe și o minimă conștiință morală și civică, ceea ce nu se întâmplă.  Academia Română, din câte îmi dau eu seama, e mai curând de partea cealaltă, astăzi. Deci, eu nu cred că avem prea multe de așteptat  de la acest for, din păcate. În privința acestei întrebări, repet, nu doar așa zisele personalități publice, intelectualii, au această datorie ci fiecare dintre noi, acolo unde ne aflăm. Nu e nici o diferență aici. Iar ceea ce, fără nici o îndoială, în acest moment suferă cel mai tare, ce trebuie subliniat că suferă, este firește justiția. Justiția este miza întregului scandal politic de la instaurarea  primului guvern Dragnea și până astăzi. Este absolut inadmisibil ceea ce se întâmplă în justiție și anume modificarea legilor din mers, pentru salvarea unor persoane concrete care se află în situații concrete.

A.P. Dacă ar fi să transmiteți un mesaj bistrițenilor, care ar fi acela?

M.C. Nu am un mesaj special pentru bistrițeni, poate un mesaj general pentru toată lumea și anume să avem grijă de ceea ce ne aparține, să nu cedăm ceea ce ne aparține.  Ceea ce ne aparține este această țară, această comunitate românească, cu cultura ei și cu civilizația,cu tot ceea ce cuprinde ea, să contribuim fiecare la locul său la progresul acestei comunități.

M.S. Domnule Cărtărescu, publicația noastră, NOTABN vă mulțumește pentru timpul. Succes în activitatea dumneavoastră.

 

 

Interviu realizat de: Mihai Sărmășan și Amalia Pop

Foto-Video: Maria Onofrei

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.