OPINII

N-am înțeles niciodată ura Stângii pentru valorile creștine

Vă spun sincer că n-am înțeles niciodată ura Stângii pentru valorile creștine. Ce pilde rele ne-a oferit Iisus? Cu ce greșim atunci când interiorizăm smerenia în locul aroganței? Iubirea în locul disprețului plin de închipuiri, limitări și prejudecăți?

Știu o grămadă de elevi traumatizați pentru că un dascăl complexat și nepregătit s-a adresat cu formula abuzivă, în văzul tuturor: „prostule” sau „fată nătângă ce ești.” Un plus de blândețe și duhovnicie n-ar fi îngăduit asemenea acte de violență verbală.

Pe lângă depășirea legii talionului, credința în Hristos te face să respecți libertatea celuilalt, spațiul său intim, nevoia de tihnă și liniște.

Beneficiile culturale și sociale ale creștinismului mi se par infinite: privim natura și descoperim slava lui Dumnezeu, ascultăm muzica sferelor, scrutăm pretutindeni atributul frumuseții în creație, promovăm decența și ocolim pornografia, alegem fraza șlefuită, ne cerem iertare, vindecăm durerile din trecut, cicatrizăm rănile și aducem pacea acolo unde domnea, odinioară, dihonia, invidia sau războiul.

Creștinii sunt sarea pământului și n-au nevoie de vreo direcție anticorupție ca să-și amintească vechile porunci ale civilizației iudeo-creștine: „Să nu furi“! „Să nu minți“!

Sunt principii fundamentale pentru orice om, nu doar pentru funcționarii publici. Trebuie să le ai în inimă, nu pe o bucată de hârtie de la avizier.

Pe de altă parte, compasiunea este o valoare fundamentală predicată-n biserici. În timpul pandemiei, niște prieteni credincioși au oferit zeci de tone de alimente oamenilor săraci și singuri din București. Fără empatie nu există filantropie.

Mila creștinească îi îndeamnă pe mulți antreprenori să nu judece aspru condiția unor oameni necăjiți și să vină în sprijinul copiilor oropsiți.

Iată motivele pentru care credința vie stimulează voluntariatul și acțiunea socială nu a Statului birocratic, ci a comunităților creștine. Cei săraci primesc, astfel, nu doar o supă, ci șansa salvării prin har, optimism, educație, muncă și solidaritate.

Pomenile nu rezolvă nimic, însă educația și dragostea pe toate le rabdă, pe toate le crede, pe toate le nădăjduiește…

Mihai Neamţu