Obiceiurile şi tradiţiile de Paşti în județul Bistrița-Năsăud

Obiceiurile şi tradiţiile de Paşti ocupă în viaţa sătenilor din Bistriţa-Năsăud un loc aparte, fiecare zonă a judeţului respectând tradiţii vechi de sute de ani, care îi apără de rele şi îi ajută să fie sănătoşi tot anul.

În unele zone din Bistriţa-Năsăud, de Paşte, ouăle sunt vospite cu coji de ceapă, apoi împodobite cu mărgele care le oferă un farmec aparte. În ziua de Paşte există obiceiul, la copii mai ales, să ,,ciocănească” ouăle cu banul, iar tradiţia spune că învingătorul va avea o viaţă îmbelşugată.

REPORTAJ: Ouă cu mărgele, fete stropite cu parfum şi haine noi, obiceiuri de Paşte în Bistriţa-Năsăud

În Bistriţa-Năsăud, ouăle sunt vopsite în Vinerea Mare. La ţară, mai ales, ouăle crude sunt învelite într-o bucată de ciorap cu trifoi, talpa-gâştei, păpădii sau alte plante şi introduse într-o fiertură de coji de ceapă roşie. Odată fierte, ele au şi decoraţiuni rezultatele din urmele pe care le lasă plantele pe coajă.

În satul Salva, de lângă Năsăud, în care locuiesc multe femei ce confecţionează costume populare cusute cu mărgele, există obiceiul ca, după ce au fost înroşite, ouăle să fie învelite într-o zale de mărgele care le oferă protecţie şi un farmec aparte.

Procedura este una destul de complicată, întrucât se ia fiecare mărgea şi se coase pe un şir care împrejmuieşte oul ca o armură.

În această săptămână s-au curăţat casele, se dau balamalele porţii cu usturoi, se cumpără haine noi pentru marea sărbătoare şi se respectă zilele în care nu se lucrează.

La Sângeorz-Băi, bărbatului îi revine sarcina sacrificării mielului care constituie unul dintre elementele necesare preparării mâncărurilor pentru marea sărbătoare. La Chiuza, în Vinerea Seacă se poate lucra la împrăştiatul muşuroaielor de cârtiţe şi furnici de pe păşuni, oamenii având convingerea că împrăştiate acum, ele vor seca.

În Sâmbăta Mare, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă cu haine curate şi se roagă, apoi se apucă de plămădit. În majoritatea satelor din Bistriţa-Năsăud în această zi se fac în cuptor pâinea, pasca, se vopsec ouăle şi se pregăteşte friptura pentru masa de duminică.

La Ciceu-Mihăieşti, înainte de a pleca la slujba de Înviere, gospodinele schimbă ştergarele cu unele albe, toată familia se spală pe faţă cu apa dintr-un lighean în care a fost pus un ou roşu şi-un bănuţ de argint să fie sănătoşi ca oul şi curaţi ca argintul.

Întreaga familie se îndreaptă spre biserică, bărbatul ia coşul cu produsele care urmează să fie sfinţite de către preoţi. La întoarcere, toţi membrii se aşază la prima masă festivă de Paşti, care este deschisă de cel mai vârstnic bărbat din familie care împarte pasca sfinţită. Pasca este frântă cu mâna şi împărţită la toţi cei din casă.

În ziua de Paşte, după ce s-au trezit, copiii se spală cu apă rece într-un lighean unde mama aşază un ou roşu şi o monedă de metal şi apoi se îmbracă cu haine noi. Primesc apoi de la părinţi ,,Paştele”, care constă în pâinea sfinţită adusă de la biserică şi, cu trăistuţa de gât, pornesc pe la vecinii şi rudele spunând ,,Hristos a înviat!”, iar gazda dă fiecărui copil câte un nou roşu.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.