„Pentru a prospera, nu e obligatoriu să imităm derivele Occidentului”

Autor Adrian Papahagi

A ne acuza pe noi, creștinii, că ne-am opune valorilor europene, adică tocmai valorilor generate de creștinism, e o imensă ticăloșie.

Drepturile omului, statul de drept, universitatea sau spitalul nu s-au născut în epoca betonului, ci au apărut și s-au dezvoltat încet, cum s-a putut, în umbra catedralelor. Nu e vina mea că nu știu asta și cei care au urmat istoria la seral sau la marxiști.

Da, apărăm familia, tradiția, credința, inocența copiilor, decența, virtutea – dar acestea nu sunt valori retrograde sau antieuropene, orori sau crime, ci tot ce poate fi mai dezirabil într-o societate. Nu avem a ne scuza pentru firesc și decență.

Pe ele s-a construit Europa, nu pe radicalismul marxist, pe cultura suspiciunii și a resentimentului, pe cultul depravării și al indecenței.

Referendumul e o miză intermediară. În anii care urmează, va trebui să convingem:

– că adevăratele valori europene nu sunt pojghița multi-culti și corectă politic sub care își maschează agenda agresivă stânga neo-marxistă;

– că Europa s-a născut creștină și că această identitate trebuie apărată, nu demolată;

– că dacă ataci identitatea omului (credință, națiune, cultură, familie, chiar identitatea sexuală) nu produci un om liber, ci unul vulnerabil, dezorientat, deprimat și manipulabil;

– că Europa trebuie apărată nu doar de Putin și gașca lui de kaghebiști parșivi și agresivi, ci și de tovarășii din interior, de comuniștii de stil nou, dar la fel de totalitari și vicleni;

– că, pentru a prospera, nu e obligatoriu să imităm derivele Occidentului, născute din sexomarxismul Școlii de la Frankfurt și din pactizarea rușinoasă cu comunismul a elitelor intelectuale, ci structura de adâncime a lumii occidentale, încă vie, adică decența și devotamentul creștinesc, etica muncii, respectul față de ceilalți, toleranța reală (nu mimată confiscatoriu de noii totalitari) etc.

Eu cred că după marea agitație neomarxistă, care a băgat Occidentul în criză morală și intelectuală începând cu anul 1968, va urma o ripostă conservatoare. Va trebui să veghem ca aceasta să nu devieze înspre extremisme fascistoide sau revizioniste, ci să devină acel centru creștin-democrat al bunului simț, al firescului, al patriotismului și al bunei cuviințe, de care Europa are atâta nevoie.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.