„PNL și PSD au construit un monstru social care nu mai acceptă regulile democrației.
E cel mai mare pas înapoi în democrația de după 1989.
Finanțată cu zeci de milioane de euro, propaganda se insinuează mai nou ca un fel de putere a statului legitimă.
Ea vrea să stabilească dacă alegerile se anulează sau nu, dacă o moțiune de cenzură trebuie sau nu să fie depusă.
51 de moțiuni de cenzură au fost depuse din 1990 încoace.
Primul premier care a căzut în urma moțiunii de cenzură a fost Emil Boc.
Știți cine a depus moțiunea? PNL.
Al doilea premier care a căzut în urma moțiunii a fost Mihai Răzvan Ungureanu.
Cine a depus moțiunea? PNL.
Dacă astăzi cineva din afară vine în România, crede că moțiunea de cenzură e un fel de lovitură de stat. Rău am ajuns.
Locul PSD e în opoziție, neîndoielnic, dar toată comunicarea publică a partidelor de la guvernare a depășit toate steagurile roșii, toate liniile de demarcație specifice democrației.
Mi se pare o atitudine foarte periculoasă, întreținută de o uriașă propagandă care nu face diferența între libertate și totalitarism.
Deja foarte mulți s-au acomodat de altfel cu ideea că alegerile pot fi anulate, că partidele care câștigă alegerile trebuie să rămână în opoziție, că presa trebuie să critice opoziția, că oricine critică guvernarea este putinist, anti european.
Chiar și un guvern super performant e criticabil, iar în țara asta mai sunt oameni care au alte opțiuni politice decât PSD PNL AUR USR. Eu sunt unul dintre ei.
Nu poți injura o persoană pentru că vrea să facă politică în țara asta, alta decât o fac cei de până acum.
Politica nu e monopolul unui partid. Nici doctrinele.
PNL și PSD au guvernat această țară. Ei sunt ultimii care pot ține lecții altora atunci când vorbim de libertăți și democrație, de sinecuri și posturi aranjate, deci cu atât mai mult e nevoie de o ofensivă față de politica lor baronială.
Vrea Bolojan sa facă curățenie? Să facă. Trebuia deja să facă, nimeni nu l-a oprit să taie banii partidelor, spre exemplu. Nici PSD, nici altcineva.
E plină țara, nu doar cămara, de activiști galbeni și roșii, să nu le spunem altfel.
Eu propun să scăpăm și de unii și de alții. Sunt la fel de dăunători.
Dacă nu se poate să plece deodată, e bine și pe rând.”
Alin Seserman
