DIN TRANSILVANIA, POLITICĂ

Polonia și Ungaria: UE nu are competenţa să definească noţiunea de stat de drept

Polonia şi Ungaria sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu mecanismul european care condiţionează acordarea fondurilor europene de respectarea regulilor statului de drept.

Într-un comunicat de presă, Guvernul polonez arată „că acest gen de soluţii nu au o bază în tratate, sunt o ingerinţă în competenţele statelor membre (ale UE – n.r.) şi încalcă legislaţia Uniunii Europene” și că „acordarea de fonduri de la bugetul UE ar trebui să se fac exclusiv pe obiective şi condiţii concrete, care decurg univoc din reglementări”.

„UE nu are competenţa să definească noţiunea de stat de drept”, arată Guvernul polonez.

Și de la Budapesta a venit o reacție în același sens. Șeful de cabinet al premierului Viktor Orban a anunţat la rândul său că Guvernul ungar va sesiza în această săptămână CJUE în legătură cu acest mecanism.

Polonia şi Ungaria au fost acuzate deseori de Bruxelles că submineză statului de drept. Ambele țări au anunțat încă din decembrie, când s-a votat Planul de relansare european (750 de miliarde de euro) și Bugetul pentru 2021-2027, care condiționa acordarea de fonduri „de îndeplinirea condițiilor statului de drept” că vor contesta la CJUE acest mecanism.

În noul acord sunt introduse două prevederi care stabilesc intervalul de timp în care sunt adoptate măsurile împotriva unui stat și cum va funcționa mecanismul.

  • Intervalul de timp în care instituțiile UE sunt obligate să adopte măsuri împotriva unui stat dacă există riscul încălcării statului de drept se micșorează de la 12-13 luni maximum la 7-9 luni.
  • Comisia Europeană propune sancționarea prin oprirea unor fonduri UE, după ce stabilește că un stat membru a încălcat statul de drept. Consiliul UE va avea o lună la dispoziție pentru a adopta măsurile propuse de Comisie prin majoritate calificată (adică minimum 55% dintre statele membre votează, ceea ce înseamnă 15 din 27, iar propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE).

Statele membre au acceptat atunci, la finalul unui summit al UE, ca dispozitivul să nu fie pus în aplicare înainte ca CJUE să se pronunţe asupra validităţii sale, în cazul vreunui recurs în anulare al unei ţări.

Această declaraţie a fost obţinută de Budapesta şi Varşovia de la restul membrilor UE pentru a renunţa la vetoul faţă de planul de relansare şi pentru a se câştiga timp.

Cele două ţări au acceptat compromisul pentru a permite punerea în aplicarea a planul de relansare european şi a bugetului pentru 2021-2027 (1.074 de miliarde de euro), care condiționa alocarea fondurilor.