LIFESTYLE

Povestea educatoarei care a reuşit să le ofere copiilor o grădiniţă de vis

La grădinița din Malu Vânăt, un sat mic din Prahova, sunt 25 de copii și o singură educatoare. Mihaela Mădălina Pîrvu a venit aici în septembrie 2018 și a găsit o grădiniță nu tocmai prietenoasă. A pus mâna pe șpaclu și, alături de muncitori și voluntari, s-a apucat să renoveze clădirea pentru că a vrut să le ofere micuților săi condiții ca la oraș și o grădiniță ca afară. Totul a pornit de la o centrală termică. Venise în luna februarie să țină locul educatoarei din sat și în sală era frig, foarte frig. Cu ajutorul prietenilor a obținut o donație, a cumpărat centrala și a mers mai departe. Așa a ajuns să transforme grădinița în opt luni de zile, să îi dea mai multă culoare și să amenajeze în curte un loc de joacă care i-a cucerit pe micuți.

Mihaela Mădălina Pîrvu face naveta la Malu Vânăt. Este din Măneciu-Ungureni, o comună aflată la 6 km distanță, și a lucrat înainte, timp de șapte ani, la grădinița din Schiulești. S-a transferat pentru că educatoarea din sat ieșea la pensie și aici era mai aproape de casă. La 42 de ani, educatoarea are pentru prima dată o grupă cu copii de toate vârstele. Grădinița care aparține de Școala Gimnazială ”Traian Săvulescu” din comuna Izvoarele are program simultan. Este singurul educator pentru cei 25 de copii, de la 3 la 6 ani, într-o clădire vecină cu școala, în care există o sală de grupă, un hol și o baie.

”În urmă cu opt luni, mai precis la 1 august 2018, dădeam starul activităților de renovare la grădinița la care tocmai mă transferasem, Grădinița ”Veseliei”, Malu Vânăt.

Totul a început cu un program de formare pentru Atelierele de Vară ”Șotron” , propus de OvidiuRo.  în cadrul căruia și eu devenem fericita căștigătoare 😊😊😊a două săptămâni de voluntariat.  Am desfășurat Atelierele de Vară începând cu 15 august 2018 și odată cu ele a-nceput o frumoasă colaborare, în urma căreia am crescut puțin câte puțin, pentru că asta se-ntâmplă când ai parte de tot ceea ce inseamnă OvidiuRo, împreună cu echipa lor de oameni frumoși.

 Mulțumesc OvidiuRo pentru toate acestea, dar și pentru proiectul ”Povești sub lupă”, în cadrul căruia grădinița noastră a beneficiat de o bibliotecă dotată cu cărți minunate, materiale didactice extrem de valoroase, dar și cărți primite lunar, de fiecare copil în parte, timp de trei luni de zile.
Și uite-așa, ne-am pus pe treabă  alături de personalul de conducere, autoritățile locale, voluntarii și muncitorii care au crezut în dorința mea de schimbare.

Mulțumesc infinit unei persoane căruia eu îi spun ”meșterul” și care a avut enorm de multă răbdare și disponibilitate ca să pună în aplicare ideile mele , alături de cei care au dorit să ni se alăture.
Opt luni și zeci de ore de voluntariat în folosul grădiniței -o călătorie lungă și uneori anevoiasă. A fost greu , a fot ușor?
N-a fost ușor, dar a meritat.  Pentru fiecare zâmbet al copiilor, pentru fericirea din ochii lor A MERITAT!
Cel mai greu mi-a fost să răspund la o întrebare repetitivă : DE CE FACI TOATE ACESTEA?
Este cea mai grea întrebare pe care am primit-o și pentru care nu am un răspuns. Cum să explici valoarea fericirii unor copii? Cum să explici normalitatea, când fiecare are normalitatea sa?
În schimb, pot răspunde la niște întrebări care mi s-au părut cel puțin haioase și pertinente, având în vedere că de foarte multe ori mă prindea noaptea în grădiniță 😊: UNDE VREI SĂ AJUNGI FĂCÂND TOATE ACESTE LUCRURI? Răspunsul este simplu : LA SUFLETUL COPIILOR, asta e tot ce contează.
Sau NU AI TREABĂ ACASĂ? Oooooo, ba da, am enorm de multă treabă și tot eu o fac și pe aceea, dar când pui suflet în tot ceea ce faci nu mai contorizezi nici timp și nici efort.
Și da, aceștia suntem noi plini de veselie și puși serios pe treabă !!!😍😍😍